eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție amanunt


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Amănunt [ a-mă-nunt ]
VEZI SINONIME PENTRU amănunt PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului amanunt în mai multe dicționare

Definițiile pentru amanunt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMĂNUNT:
AMĂNÚNT1, amănunte, substantiv neutru Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment. Amănuntele tehnice ale lui Culai erau făcute să bucure pe domnul inginer al nostru. SADOVEANU, N. forme 61. Mă îngrijesc de cel mai neînsemnat amănunt al îmbrăcăminții mele. SAHIA, N. 20.
       • locuțiune adjectiv și adverb (În opoziție cu angro, cu ridicata sau cu toptanul) Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu. Comerț cu amănuntul. Desfacere cu amănuntul. Vînzare cu amănuntul.
       • Locuţiune adverbiala (Cu) de-amănuntul sau pînă în cele mai mici amănunte sau în amănunt sau în toate amănuntele = pînă în cele mai mici detalii, amănunțit, minuțios. Porniseră să străbată țara din ținut în ținut, ca s-o cunoască prin văzul și prin auzul lor cu de-amănuntul. C. PETRESCU, R. DR. 35. Moșia... am cercetat-o cu de-amănuntul, în lung și în latina ALECSANDRI, T. 796.

– plural și: amănunturi (ISPIRESCU, L. 75).

– Variantă: amărúnt (COȘBUC, P. II 182, CREANGĂ, P. 264, ODOBESCU, S. I 185, NEGRUZZI, S. II 203) substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

AMĂNUNT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMĂNUNT:
AMĂNÚNT, -Ă, amănunți, -te, substantiv neutru, adjectiv

1. substantiv neutru Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment, detaliu; (rar) amănunțime.
       • locuțiune adjectiv și adverb Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu, în mici cantități. Comerț cu amănuntul.
       • Locuţiune adverbiala (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios.

2. Adj. (învechit) Amănunțit2. [Variante: (regional) amărúnt substantiv neutru]

– A3 + mănunt „mărunt”.
Forme diferite ale cuvantului amanunt: amanunt-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

amănunt
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amănunt:
amănunt, amanuntă [Atestat: CORESI, ap. HEM 1032 / V: amanuntăruamanunt / Plural: amanunte, (rar) amanunturi / Etimologie: a3 + mănunt] 1 substantiv masculin (Îlav) În amanunt (În mod) minuțios, conștiincios, observând chiar și cele mai mici și neînsemnate părți (detalii) ale unui lucru. 2 sn (Cmr; îlav) Cu (sau, înv, pre) amanuntul Cu bucata. 3 sn Detaliu. 4 sn (Îe) A da amanunte A intra în detalii. 5 sn (Îlav) (Cu) de-amanunt sau până în cele mai mici amanunte sau în amanunt, în toate amanuntele Minuțios. 6 a (Înv) Amănunțit2.
Forme diferite ale cuvantului amanunt: amanuntă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

amănunt
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru amănunt:
amănúnt și amărúnt n., plural e, vechĭ urĭ (a 4 și mănunt, mărunt). Parte măruntă, particularitate, detaliŭ: amănuntele lupteĭ, o veste fără nicĭ un amănunt, a da amănunte, a intra (saŭ a te perde) în amănunte. Cu amănuntu saŭ cu de-a mănuntu (maĭ exact de cît cu de amănuntu, ca și cu de-a sila), amănunțit, în detaliŭ: a povesti, a vinde cu de-a mănuntu. vezi toptan și dibă.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești



amănunt
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru amănunt:
amănúnt (amănúnte), substantiv neutru –

1. (învechit) Amănunțit, în detaliu (sens adverb) –

2. Detaliat (sens adjectiv).

3. Detaliu.

– Variante amărunt, (cu derivat săi). De la mărunt, cu a- caracteristic formelor adverb Uzul ca substantiv este modern, pentru cel adverb conform italiana a minuto.

– derivat amănunți, verb (a mărunți; a da amănunte); amănunțime, substantiv feminin (detaliu).
Forme diferite ale cuvantului amanunt: amănúnte

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

AMĂNUNT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMĂNUNT:
AMĂNÚNT2, -Ă, amănunți, -te, adjectiv (Învechit) Amănunțit. Cercetarea amănuntă a feluritelor faze prin care graiul poporului romin a trecut ca să devină... limba de azi a romînilor. ODOBESCU, S. I 352.
Forme diferite ale cuvantului amanunt: amanunt-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

AMĂNUNT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AMĂNUNT:
AMĂNÚNT amanunte n. Element neesențial dintr-un ansamblu; parte secundară a unui lucru; detaliu.
       • (Cu) de amanuntul în cele mai mici detalii. Cu amanuntul cu bucata. /a + mănunt
Forme diferite ale cuvantului amanunt: amanunte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

AMĂNUNT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AMĂNUNT:
AMĂNUNT substantiv detaliu, (rar) amănunțime. (Știe totul în amanunt.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

AMĂNUNT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AMĂNUNT:
AMĂNÚNT adjectiv verbal amănunțit, amplu, detaliat, dezvoltat.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

amănunt
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru amănunt:
amănunt adjectiv verbal AMĂNUNȚIT. AMPLU. DETALIAT. DEZVOLTAT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

amănunt
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru amănunt:
amănúnt substantiv neutru, plural amănúnte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

amănunt
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru amănunt:
amănúnt substantiv neutru, plural amănúnte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

amănunt
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru amănunt:
amănunt n. vezi amărunt.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'AMANUNT'
AMANÍTAamánsăAMÁNTAMÁNTĂAMĂNÚNTamânunțáamănunțeálăamănunțéscAMĂNUNȚÍ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL amănunt
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului amănunt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Amănunt, amănuntă [Atestat: CORESI, ap.
HEM 1032 / V: amănuntăruamănunt / Plural: amănunte, rar amănunturi / Etimologie: a3 + mănunt] 1 substantiv masculin Îlav În amănunt În mod minuțios, conștiincios, observând chiar și cele mai mici și neînsemnate părți detalii ale unui lucru.
2 sn Cmr; îlav Cu sau, înv, pre amănuntul Cu bucata.
4 sn Îe A da amănunte A intra în detalii.
5 sn Îlav Cu de-amănunt sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele Minuțios.
AMĂNÚNT amănunte n.
       • Cu de amănuntul în cele mai mici detalii.
Cu amănuntul cu bucata.
Știe totul în amănunt.
Știe totul în amănunt.



GRAMATICA cuvântului amănunt?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului amănunt.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul amănunt poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul amănunt sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul amănunt are forma: amănúnte

CUM DESPART ÎN SILABE amănunt?
Vezi cuvântul amănunt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul amănunt?
[ a-mă-nunt ]
Se pare că cuvântul amănunt are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL amănunt
Inţelegi mai uşor cuvântul amănunt dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv și adverb În opoziție cu angro, cu ridicata sau cu toptanul Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu
Locuţiune adverbiala Cu de-amănuntul sau pînă în cele mai mici amănunte sau în amănunt sau în toate amănuntele = pînă în cele mai mici detalii, amănunțit, minuțios
locuțiune adjectiv și adverb Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu, în mici cantități
Locuţiune adverbiala Cu de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL amănunt

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagmele balans al culorilor?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a cere de pomană, a umbla cu cerșitul
a sosi undeva într-un moment rău ales sau interveni într-o discuție în mod nepotrivit
reglare a semnalelor video ale unui sistem de televiziune în culori, pentru obținerea reproducerii fidele a culorilor
pierdere a capacității de a citi sau de a înțelege sensul limbajului scris; alexie
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app