eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție amenda


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Amenda [ a-men-da ]
VEZI SINONIME PENTRU amenda PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului amenda în mai multe dicționare

Definițiile pentru amenda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a amenda
Verbul: a amenda (forma la infinitiv)
A amenda conjugat la timpul prezent:
  • eu amendez
  • tu amendezi
  • el ea amendează
  • noi amendăm
  • voi amendați
  • ei ele amendează
VEZI VERBUL a amenda CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ2, amendez, verb

I. tranzitiv (Cu privire la un text, mai ales la o lege sau la un proiect de lege) A îmbunătăți, a îndrepta, a modifica prin amendamente. Proiectul de lege a fost amendat. Aceasta este o sistemă pe care poate cineva să o primească sau să o lepede; dar a veni să o amendeze prin deciziuni parțiale... se pare... a fi o lucrare inutilă. ODOBESCU, S. II 321.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

amendă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru amendă:
*améndă forme, plural e și zĭ (în franceză amende). Pedeapsă în banĭ. Amendă onorabilă, o pedeapsă infamantă care consista (în Francia) în mărturisirea publică a unuĭ delict orĭ a uneĭ crime. (Această pedeapsă a fost desființată de Constituantă la 1791). Azĭ. A face amendă onorabilă, a mărturisi în public o greșeală care merită ĭertare. vezi gloabă.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

AMENDĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMENDĂ:
AMÉNDĂ, amenzi, substantiv feminin

1. Pedeapsă în bani. Ce amendă?... Amendă că nu v-ați dat băieții la școală. PREDA, Î. 118.

2. (În expresie) Amendă onorabilă = recunoaștere publică a propriei greșeli. Mi-am permis acest blam indiscret... îl retrag însă, gata de a face amendă onorabilă, dacă mă asiguri că ești mulțumit. M.

I. CARAGIALE, C. 105.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

amenda
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amenda:
amenda2, amendaă verb tranzitiv: [Atestat: ODOBESCU, S. II, 321 / V: (reg) amânda2 / prezentul indicativ: amendadez / Etimologie: franceza amender] 1 A modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2 (Agn) A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2).
Forme diferite ale cuvantului amenda: amendaă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AMENDA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ2, amendez, verb

I. tranzitiv

1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege; a emenda.

2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2).

– Din limba franceza amender.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AMENDA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ2 verb trecut

1. a îmbunătăți prin amendamente (o lege).

2. a ameliora natura solului prin introducerea unor substanțe.

3. (juridic) a modifica, a îmbunătăți condiția unei persoane prin reeducare. (< limba franceza amender)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

AMENDA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ2, amendez, verb

I. tranzitiv

1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege.

2. A îmbunătăți unele însușiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2).

– Din limba franceza amender.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AMENDA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ verb

I. trecut

I.

1. A îmbunătăți, a modifica prin amendamente (o lege).

2. A îmbunătăți natura solului prin introducerea unor substanțe.

II. A da, a aplica cuiva o amendă. [< limba franceza amender].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

AMENDĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AMENDĂ:
AMENDĂ substantiv penalitate, penalizare, (învechit și popular) gloabă, (învechit și regional) ștraf, (prin Transilvania) birșag, dîrdală, (învechit) globire, hatalm, (turcism învechit) geremea. (I-a aplicat o amenda zdravănă.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

AMENDA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ1, amendez, verb

I. tranzitiv A aplica cuiva o amendă. [Patronul] îmi face observație că nu-i dau lista cu cei ce întîrzie... ca să-i amendeze. PAS, Z. I 298.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

AMENDĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AMENDĂ:
AMÉNDĂ, amenzi, substantiv feminin

1. Pedeapsă în bani.

2. (Rar, în expresie) Amendă onorabilă = recunoaștere publică a propriei greșeli.

– După limba franceza amende.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

AMENDĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AMENDĂ:
AMÉNDĂ substantiv feminin

1. sancțiune constând din plata unei sume de bani.

2. amenda onorabilă = recunoaștere în public a unei fapte. (< limba franceza amende)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

AMENDA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ2, amendez, verb

I. tranzitiv A îmbunătăți, a modifica prin amendamente un text, mai ales o lege.

– în franceză amender (neologism din limba latină emendare).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

AMENDĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AMENDĂ:
AMÉNDĂ substantiv feminin

1. Pedeapsă în bani.

2. Amendă onorabilă = recunoaștere în public a unei greșeli proprii. [plural -nzi. / < limba franceza amende].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

amendă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru amendă:
améndă (aménzi), substantiv feminin

– Pedeapsă în bani. în franceză amende.

– derivat (din limba franceza ) amenda, verb; amendabil, adjectiv; amendament, substantiv neutru
Forme diferite ale cuvantului amenda: aménzi

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

AMENDĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AMENDĂ:
AMÉNDĂ amendazi forme Sancțiune constând în obligația de a plăti o sumă de bani. A scuti de amenda. [G.-D. amenzii] /<fr. amende
Forme diferite ale cuvantului amenda: amendazi

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

amenda
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amenda:
amenda1 verb tranzitiv: [Atestat: PAS, Z. I, 298 / V: (reg) amânda1 / prezentul indicativ: amendadéz / Etimologie: amendă] A aplica cuiva o amendă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

amenda
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru amenda:
amendá (a aplica amendă, a îmbunătăți) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu amendéz, persoana a treia singular: el / ea și plural amendeáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

amendă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amendă:
améndă substantiv feminin [Atestat: SADOVEANU, N. forme 43 / V: aman-, amân- / Plural: amendanzi / Etimologie: franceza amende] Pedeapsă în bani.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AMENDĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AMENDĂ:
AMÉNDĂ, amenzi, substantiv feminin Sancțiune care constă în plata unei sume de bani.

– Din limba franceza amende.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AMENDA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ1, amendez, verb

I. tranzitiv A aplica cuiva o amendă.

– Din amendă (după limba franceza amender).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

AMENDA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ verb a penaliza, (învechit și regional) a globi, a ștrăfui. (L-a amenda cu 5000 de lei.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

AMENDA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDA verb a penaliza, (învechit și regional) a globi, a ștrăfui. (L-a amenda cu 500 de lei.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

amendă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru amendă:
amendă forme pedeapsă în bani; a face amendă onorabilă, a cere scuze (în public.)
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

AMENDA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ1, amendez, verb

I. tranzitiv A aplica cuiva o amendă.

– Din amendă.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AMENDA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDA1, amendez, verb

I. tranzitiv A aplica cuiva o amendă.

– Din amendă.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AMENDĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMENDĂ:
AMÉNDĂ, amenzi, substantiv feminin Pedeapsă în bani.

– Din limba franceza amende.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AMENDA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AMENDA:
AMENDÁ1 verb trecut a aplica o amendă. (< amendă)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

amendă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru amendă:
améndă substantiv feminin, genitiv dativ articulat aménzii; plural aménzi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

amendă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru amendă:
améndă substantiv feminin, genitiv dativ articulat aménzii; plural aménzi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

amenda
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru amenda:
amendá (a amenda) verb, indicativ prezent 3 amendeáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'AMENDA'
amenajáreamenajátamenajézamenajístAMENDÁamendábilamendaméntAMENDÁREamendát

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL amenda
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului amenda dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Amenda2, amendaă verb tranzitiv: [Atestat: ODOBESCU, S.
II, 321 / V: reg amânda2 / prezentul indicativ: amendadez / Etimologie: franceza amender] 1 A modifica prin amendamente 1 un text, mai ales o lege.
I-a aplicat o amenda zdravănă.
I-a aplicat o amenda zdravănă.
AMÉNDĂ amendazi forme Sancțiune constând în obligația de a plăti o sumă de bani.
A scuti de amenda.
I, 298 / V: reg amânda1 / prezentul indicativ: amendadéz / Etimologie: amendă] A aplica cuiva o amendă.
Forme 43 / V: aman-, amân- / Plural: amendanzi / Etimologie: franceza amende] Pedeapsă în bani.
L-a amenda cu 5000 de lei.
L-a amenda cu 500 de lei.
Amendá a amenda verb, indicativ prezent 3 amendeáză.

GRAMATICA cuvântului amenda?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului amenda.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul amenda poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul amenda sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural verbul amenda se conjugă: ei ele amendeáză
  • group icon La plural substantivul amendă are forma: aménzi
VEZI PLURALUL pentru amenda la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE amenda?
Vezi cuvântul amenda desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul amenda?
[ a-men-da ]
Se pare că cuvântul amenda are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL amenda
Inţelegi mai uşor cuvântul amenda dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
În expresie Amendă onorabilă = recunoaștere publică a propriei greșeli
Rar, în expresie Amendă onorabilă = recunoaștere publică a propriei greșeli
Amenda onorabilă = recunoaștere în public a unei fapte
Amendă onorabilă = recunoaștere în public a unei greșeli proprii

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL amenda

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: La o parte?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a nu se mai putea stăpâni, a se enerva
dacă așa stau lucrurile
a într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine; b izolat, separat
a rocă silicioasă foarte dură folosită la verificarea purității aurului și a argintului; b figurat mijloc de verificare a capacității, a sentimentelor, a valorii cuiva; dovadă, indiciu, mărturie
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app