 | as |
|
| Arest [ a-rest ] VEZI SINONIME PENTRU arest PE ESINONIME.COM definiția cuvântului arest în mai multe dicționareDefinițiile pentru arest din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AREST: AREST substantiv (juridic) 1. arestare, deținere, închidere, întemnițare, reținere, (popular) popreală. (arest a durat o zi.) 2. închisoare, ocnă, penitenciar, pușcărie, temniță, (învechit și popular) popreală, (popular) prinsoare, robie, (regional) cremenal, (Transilvania, Maramures și Bucovina) ariște, (prin Transilvania) căliscă, (Transilvania) pițigoaică, (prin Olt.) prinzare, (prin Maramures) robșag, (învechit) pază, tumurluc, (franțuzism învechit) prizon, (familial) beci, gherlă, (familial și figurat) dubă, hîrdău, răcoare, (regional figurat) umbră, (argotic) gros, pîrnaie, țuhaus, zdup. (Cît a stat la arest?) 3. arest preventiv = prevenție, (învechit și popular) popreală. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arest: arést sn [Atestat: (a. 1737) IORGA, S. despre XII, 37 / V: (înv; Trs) -ești sm, -ește, ariște, ariștă sfl Plural: aresturi / Etimologie: ger Arrest, it arresto] 1 Deținere pe termen scurt, din ordinul unei autorități, a unei persoane Si: detenție, închisoare, (pop) popreală. 2 (Îs) arest preventiv Arest (1) Înainte de a fi judecat. 3 Locul arestului (1) Si: închisoare, (înv) temniță, (pfm) gros. 4 (Îlv) A băga la arest A aresta. 5 (Îs) Stare de arest Situația unei persoane private de libertate prin sentință judecătorească. 6 (Îs) arest la domiciliu (Sentință judecătorească de) efectuare a detenției la domiciliul inculpatului. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AREST: ARÉST, aresturi, substantiv neutru 1. Deținere sub pază legală a unei persoane care a săvîrșit (sau este bănuită că a săvîrșit) o infracțiune; arestare. Va porunci... ca arestul vagabondului să fie lungit pe două săptămîni. PAS, L. I 48. [Judecătorul] a condamnat-o la cinsprezece zile de arest. PAS, L. I 121. • Arest preventiv vezi preventiv. 2. (Concretizat) Loc unde sînt ținuți cei arestați. vezi carceră, închisoare. Se repezi într-un suflet la arestul subprefecturii. BUJOR, S. 47. A doua zi s-a deșteptat într-o odaie umedă din arestul poliției. VLAHUȚĂ, O. A. 154. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru arest: arést (arésturi), substantiv neutru – 1. Detenție, întemnițare. – 2. Închisoare, temniță. It. arrestare, cu semnificația juridică a limba franceza arrêter. – derivat aresta, verb; arestant, substantiv masculin (arestat, deținut); arestui, verb (învechit, a aresta). De la forma limba franceza arrêter au trecut direct în limba română aret, substantiv neutru (oprire a cîinelui de vînătoare); areta, verb (a se opri cîinele), termeni de vînătoare, care apar de ex. în scrierile lui Sadoveanu. Forme diferite ale cuvantului arest: arésturi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AREST: ARÉST aresturi n. 1) Deținere sub pază legală a unei persoane care este bănuită sau chiar a comis o încălcare de lege. A se afla sub arest. • arest la domiciliu măsură de prevenire constând în interdicția de a părăsi domiciliul. 2) Loc unde sunt ținuți cei arestați. /<germ. Arrest Forme diferite ale cuvantului arest: aresturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AREST: ARÉST substantiv neutru 1. Deținere sub pază legală a unei persoane bănuite de o infracțiune. 2. Locul și durata detențiunii unei persoane arestate; închisoare. [plural -turi. / < italiana arresto, conform germana Arrest]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AREST: ARÉST, aresturi, substantiv neutru 1. Deținere sub pază legală a unei persoane care (este bănuită că) a comis o infracțiune; arestare. 2. Loc unde sunt ținuți cei arestați. – germana Arrest (it. arresto). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AREST: ARÉST, aresturi, substantiv neutru 1. Deținere sub pază legală a unei persoane. 2. Loc unde sunt ținuți cei arestați. – Din germana Arrest, italiana arresto. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AREST: ARÉST, aresturi, substantiv neutru 1. Deținere sub pază legală a unei persoane. 2. Loc unde sunt ținuți cei arestați. – Din germana Arrest, italiana arresto. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AREST: ARÉST substantiv neutru 1. deținere sub pază legală a cuiva bănuit de o infracțiune. 2. locul acesteia; închisoare. (< germana Arrest, italiana arresto) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru arest: arest n. opreală, închisoare (militară sau școlară). [De origină militărească austro-ungară: nemțesc ARREST]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru AREST: AREST bască, cavou, colivie, grotă, incubator, raft, subsol. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru arest: arést substantiv neutru, plural arésturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru arest: arést substantiv neutru, plural arésturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'AREST' árepăAREQUIPAARESARÉȘCĂARÉSTARESTÁARESTĂLUÍARESTĂLUÍREARESTĂLUÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL arest Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului arest dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Arest a durat o zi. Cît a stat la arest? 3. Despre XII, 37 / V: înv; Trs -ești sm, -ește, ariște, ariștă sfl Plural: aresturi / Etimologie: ger Arrest, it arresto] 1 Deținere pe termen scurt, din ordinul unei autorități, a unei persoane Si: detenție, închisoare, pop popreală. 2 Îs arest preventiv Arest 1 Înainte de a fi judecat. 4 Îlv A băga la arest A aresta. 5 Îs Stare de arest Situația unei persoane private de libertate prin sentință judecătorească. 6 Îs arest la domiciliu Sentință judecătorească de efectuare a detenției la domiciliul inculpatului. ARÉST aresturi n. A se afla sub arest. • arest la domiciliu măsură de prevenire constând în interdicția de a părăsi domiciliul. |
GRAMATICA cuvântului arest? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului arest. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul arest poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE arest? Vezi cuvântul arest desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul arest?[ a-rest ] Se pare că cuvântul arest are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL arest Inţelegi mai uşor cuvântul arest dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeArest preventiv = prevenție, învechit și popular popreală |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL arest |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Galben de zinc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul arest are forma: arésturi
