 | as |
|
| Aroganţă [ a-ro-gan-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU aroganţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului aroganta în mai multe dicționareDefinițiile pentru aroganta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGANȚĂ s. 1. impertinență, insolență, măgărie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) semeție, (livresc) morgă, prezumție, (popular și fam.) țîfnă. (E de-o aroganta revoltătoare.) 2. fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngîmfare, mîndrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate, (livresc) fatuitate, morgă, prezumție, suficiență, (rar) superbie, țanțoșie, (învechit și popular) măreție, mărire, (popular și fam.) ifos, țîfnă, (regional) făloșenie, făloșie, (învechit) fălnicie, laudă, mărie, mărime, mîndrețe, pohfală, preaînălțare, preaînălțime, semețire, trufă, trufășie, zădărnicie. (aroganta lui este cu totul nejustificată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGANȚĂ s. 1. impertinență, insolență, măgărie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) semeție, (livresc) morgă, prezumție, (popular și fam.) țîfnă. (E de-o aroganta revoltătoare.) 2. fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngîmfare, mîndrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate, (livresc) fatuitate, morgă, prezumție, suficiență, (rar) superbie, țanțoșie, (învechit și popular) măreție, mărire, (popular și fam.) ifos, țîfnă, (regional) făloșenie, făloșie, (învechit) fălnicie, laudă, mărie, mărime, mîndrețe, pohfală, preaînălțare, preaînălțime, semețire, trufă, trufășie, zădărnicie. (aroganta lui este cu totul nejustificată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGÁNȚĂ substantiv feminin Atitudine exagerat de mândră și de disprețuitoare, pe care o ia cineva care se crede mai presus decât alții, atribuindu-și drepturi care nu i se cuvin; trufie insultătoare, obrăznicie, înfumurare. [Gen. -iei. / conform limba franceza arrogance, latina arrogantia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aroganță: arogánță substantiv feminin [Atestat: MAIORESCU, Hristos I, 314 / Plural: arogantațe / Etimologie: franceza arrogance] 1 Purtare sfidătoare (și obraznică) a cuiva care se crede superior Si: trufie, (înv) semeție. 2 Atitudine de mândrie disprețuitoare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGÁNȚĂ substantiv feminin Purtare semeață și disprețuitoare a unei persoane care se crede mai presus decît altele și-și ia drepturi care nu i se cuvin; trufie manifestată printr-o atitudine insultătoare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGÁNȚĂ forme Atitudine de trufie și de dispreț față de cei din jur; purtare sfidătoare, obraznică. [G.-D. aroganței] /<fr. arrogance, latina arrogantia Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGÁNȚĂ substantiv feminin Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare; înfumurare, impertinență. – Din limba franceza arrogance, latina arrogantia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGÁNȚĂ substantiv feminin atitudine de mândrie disprețuitoare; obrăznicie, înfumurare, impertinență. (< limba franceza arrogance, latina arrogantia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGÁNȚĂ substantiv feminin Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare. – Din limba franceza arrogance, latina arrogantia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AROGANȚĂ: AROGÁNȚĂ substantiv feminin Purtare obraznică și sfidătoare; trufie insultătoare. – în franceză arrogance (neologism din limba latină arrogantia). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru aroganță: *arogánță forme (latina arrogantia). Obrăznicie, trufie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aroganță: arogánță substantiv feminin, genitiv dativ articulat arogánței Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aroganță: arogánță substantiv feminin, genitiv dativ articulat arogánței Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru aroganță: aroganță forme trufie, obrăznicie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Aroganță: Aroganță ≠ modestie Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'AROGANTA' aródiearógarogáAROGÁNTAROGÁNȚĂarogárearogátarólarólă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Aroganță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aroganță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii E de-o aroganță revoltătoare. Aroganță lui este cu totul nejustificată. E de-o aroganță revoltătoare. Aroganță lui este cu totul nejustificată. Arogánță substantiv feminin [Atestat: MAIORESCU, Hristos I, 314 / Plural: aroganțățe / Etimologie: franceza arrogance] 1 Purtare sfidătoare și obraznică a cuiva care se crede superior Si: trufie, înv semeție. |
GRAMATICA cuvântului Aroganță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aroganță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Aroganță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE aroganţă? Vezi cuvântul aroganţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aroganţă?[ a-ro-gan-ţă ] Se pare că cuvântul aroganţă are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Aroganță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: mălaiul-cucului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
