 | as |
|
| Asemănare [ a-se-mă-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU asemănare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului asemanare în mai multe dicționareDefinițiile pentru asemanare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ASEMĂNARE: ASEMĂNÁRE asemănări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) asemăna și rezultatul ei. 1. Analogie, similitudine. Avea drepturi asupra unei moșteniri. Do vezi erau asemănarea cu portretul și multe alte împrejurări... legate însă de originea pînă acum obscură a lui Dionis. EMINESCU, N. 77. Nu e nici o asemănare între voi amîndoi: capul tău e de poet și al lui de oștean. NEGRUZZI, S. I 64. • Expresia: După chipul și asemănarea cuiva sau după chip și asemănare = întocmai, leit, la fel cu cineva. Și-și ia un suflet de noră întocmai după chipul și asemănarea celei dintîi. CREANGĂ, P. 7. ♦ Raport între două sau mai multe figuri care au respectiv unghiurile egale și laturile omoloage proporționale. Cele trei cazuri de asemănare a triunghiurilor. 2. Comparație, comparare. Asemănarea ce-o faci nu-i potrivită. • locuțiune adjectiv Fără asemănare = fără egal, fără comparație, foarte frumos, extraordinar. • Locuţiune adverbiala (Neobișnuit) În asemănare cu... = în comparație cu... Cît mă simțeam de mic in asemănare cu băietul acel ce scria sară și vie în trei osebite feluri? NEGRUZZI, S. I 6. • Expresia: A face o asemănare între... = a stabili o paralelă între..., a compara. – Variantă: (învechit și regional) asămănáre (DRĂGHICI, R. 109) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru asemănare: asemănáre substantiv feminin [Atestat: M. COSTIN, ap. LET. I, 42/21 / V: (înv) săm-, asăm-, (reg) asămân- / Plural: asemanarenări / Etimologie: asemăna] 1 (Înv) Nivelare. 2 Faptul de a semăna cu cineva sau ceva Si: (înv) asemănătură, (pop) semănătură, similitudine. 3 (Pfm; îlav) După (sau, înv, pre) chipul și asemanare a cuiva întocmai după imaginea cuiva. 4 (Înv; ccr) Chip. 5 (Înv) Comparație. 6 (Îlv) A face asemanare între... A compara. 7-8 (Îlav; îla) Fără asemanare Incomparabil. 9 (Îvr; îlav) Cu asemanare Aproape (ca...). 10 (Mat) Corespondență între punctele a două figuri în care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru asemănare: asemănáre, asemănări substantiv feminin 1. Faptul de a (se) asemăna; analogie, similitudine. 2. (teologie) Starea de desăvârșire la care este chemat să ajungă omul, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, pe care a pierdut-o prin căderea în păcat, dar pe care o recuperează în Iisus Hristos. Pentru părinții Bisericii, asemănarea este o răsfrângere în suflet a frumuseții chipului lui Dumnezeu prin iluminarea Sfântului Duh, reprezentând, potrivit sfântului Vasile cel Mare, însăși esența creștinismului, fiind echivalentă cu îndumnezeirea. – Din asemăna. Definiție sursă: Dicționar religios |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ASEMĂNARE: ASEMĂNÁRE, asemănări, substantiv feminin Faptul de a (se) asemăna; analogie, similitudine. • Locuţiune adverbiala După chipul și asemănarea cuiva = întocmai, leit, la fel (cu cineva sau cu ceva). • Locuţiune adverbiala și adjectiv Fără asemănare = extraordinar, incomparabil. ♦ (matematică) Corespondență între punctele a două figuri în care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant. ♦ (termen bisericesc) Postulat al antropologiei religioase exprimând starea de desăvârșire proprie primului om creat de Dumnezeu înainte de căderea în păcat și spre care tinde creștinul. – vezi asemăna. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASEMĂNARE: ASEMĂNÁRE, asemănări, substantiv feminin Faptul de a (se) asemăna; analogie, similitudine. • Locuţiune adverbiala După chipul și asemănarea cuiva = întocmai, leit, la fel (cu cineva sau cu ceva). • Locuţiune adverbiala și adjectiv Fără asemănare = extraordinar, incomparabil. ♦ (matematică) Corespondență între punctele a două figuri în care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant. – vezi asemăna. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASEMĂNARE: ASEMĂNARE s. 1. afinitate, analogie, apropiere, concordanță, corespondență, înrudire, potriveală, potrivire, similaritate, similitudine, (învechit și regional) semuială, (regional) semeniș, (învechit) potroz, semănare, semănătură, semuire. (Există o evidentă asemanare între aceste elemente.) 2. (matematică) similitudine. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ASEMĂNARE: ASEMĂNÁRE asemanareări forme 1) vezi A ASEMĂNA și A SE ASEMĂNA. 2) Similitudine între lucruri sau între acțiuni; analogie. • Fără asemanare extraordinar, incomparabil. 3) matematică Corespondență între punctele a două figuri, astfel încât raportul lungimilor segmentelor omoloage să fie constant. /v. a (se) asemăna Forme diferite ale cuvantului asemanare: asemanareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ASEMĂNARE: ASEMĂNÁRE, asemănări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) asemăna și rezultatul ei; analogie, similitudine. • Expresia: După chipul și asemănarea cuiva = întocmai, leit, la fel cu cineva. ♦ Comparație. • locuțiune adjectiv Fără asemănare = extraordinar, fără comparație. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru asemănare: asemănáre forme Acțiunea de a semăna: cînele are mare asemănare cu lupu. Fără de asemănare, incomparabil. vezi asămănăcĭune. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru asemănare: asemănare forme fapta de a asemăna și rezultatul ei: similitudine, comparațiune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru asemănare: asemănáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat asemănării; plural asemănări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru asemănare: asemănáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat asemănắrii; plural asemănắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Asemănare: Asemănare ≠ deosebire, neasemănare Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'ASEMANARE' ASEMĂLUÍTasémănASEMĂNÁasemănândăASEMĂNÁREASEMĂNARE. Subst.ASEMĂNÁTASEMĂNĂTÓRasemănătóriu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Asemănare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului asemănare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 42/21 / V: înv săm-, asăm-, reg asămân- / Plural: asemănarenări / Etimologie: asemăna] 1 Înv Nivelare. 3 Pfm; îlav După sau, înv, pre chipul și asemănare a cuiva întocmai după imaginea cuiva. 6 Îlv A face asemănare între. 7-8 Îlav; îla Fără asemănare Incomparabil. 9 Îvr; îlav Cu asemănare Aproape ca. Există o evidentă asemănare între aceste elemente. ASEMĂNÁRE asemănareări forme 1 vezi A ASEMĂNA și A SE ASEMĂNA. • Fără asemănare extraordinar, incomparabil. |
GRAMATICA cuvântului Asemănare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului asemănare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Asemănare poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE asemănare? Vezi cuvântul asemănare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul asemănare?[ a-se-mă-na-re ] Se pare că cuvântul asemănare are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Asemănare Inţelegi mai uşor cuvântul asemănare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe După chipul și asemănarea cuiva sau după chip și asemănare = întocmai, leit, la fel cu cineva locuțiune adjectiv Fără asemănare = fără egal, fără comparație, foarte frumos, extraordinar = în comparație cu = a stabili o paralelă între Locuţiune adverbiala După chipul și asemănarea cuiva = întocmai, leit, la fel cu cineva sau cu ceva Locuţiune adverbiala și adjectiv Fără asemănare = extraordinar, incomparabil Locuţiune adverbiala După chipul și asemănarea cuiva = întocmai, leit, la fel cu cineva sau cu ceva Locuţiune adverbiala și adjectiv Fără asemănare = extraordinar, incomparabil După chipul și asemănarea cuiva = întocmai, leit, la fel cu cineva locuțiune adjectiv Fără asemănare = extraordinar, fără comparație |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Asemănare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma punct amfidromic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul asemănare are forma: asemănări
