eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție audienta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Audiență [ a-u-di-en-ță ]
VEZI SINONIME PENTRU audiență PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului audienta în mai multe dicționare

Definițiile pentru audienta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru audiență:
audiénță substantiv feminin [Atestat: AXINTE URICARIUL, ap. LET. II, 154/8 / P: a-u- di-en-/ V: (înv) -ție, -ință / Plural: audientațe / Etimologie: franceza audience, lat audientia] 1 Întrevedere acordată unui solicitant de către o persoană cu funcție de răspundere. 2 Timpul cât durează o audiență (1). 3 (Îlv) A primi în audienta A acorda o audiență (1). 4 (Pex) Interes pe care cineva îl poartă celui care i se adresează Si: atenție, înțelegere. 5 (Jur; spc) Ședință publică a tribunalului în care sunt ascultate părțile și pledoariile și este pronunțată sentința. 6 Acceptare entuziastă a ceva. 7 (Îe) A avea audienta A trezi interesul unui public numeros. 8 (Îal) A avea influență asupra unui mare număr de persoane.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

AUDIENȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AUDIENȚĂ:
AUDIENȚĂ substantiv feminin

1. Întrevedere acordată de către un demnitar unei persoane care l-a solicitat să-i vorbească (într-o chestiune oficială); timpul cât durează această întrevedere.

2. Interes pe care cineva îl poartă celui care i se adresează; atenție, înțelegere.

3. Ședință (publică) a tribunalului, în care sunt ascultate părțile și pledoariile și în care se pronunță sentința. [< latina audientia, conform limba franceza audience].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

audiență
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru audiență:
*audiénță forme, plural e (latina audientia; limba franceza audience). Primirea persoanelor care vor să-țĭ vorbească: ministru acordă audiență azĭ; a obținea o audiență. Ședință în care judecătoriĭ întreabă părțile, ascultă apărarea și judecă. (Audiențele-s publice, dar dacă dezbaterile pot fi vătămătoare ordiniĭ publice orĭ bunelor obiceĭurĭ, judecătoriĭ le pot face secrete. În orĭ-ce caz, sentența se dă publicamente).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

AUDIENȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AUDIENȚĂ:
AUDIÉNȚĂ substantiv feminin

1. întrevedere oficială acordată de către un demnitar unei persoane care l-a solicitat.

2. interes pe care cineva îl poartă celui care i se adresează; atenție; succes.
♦ a avea audienta la public = a trezi interesul unui public numeros.

3. acceptare (entuziastă) a ceva.

4. (juridic) ședință de judecată în care are loc audierea părților. (< limba franceza audience, latina audientia)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

AUDIENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AUDIENȚĂ:
AUDIÉNȚĂ, audiențe, substantiv feminin

1. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere.

2. Acceptare (entuziastă) a ceva.
       • Expresia: A avea audiență la... = a trezi interesul sau a avea influență asupra unui public numeros. [ pronunție: a-u-di-en-]

– Din limba franceza audience, latina audientia.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AUDIENȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AUDIENȚĂ:
AUDIÉNȚĂ, audiențe, substantiv feminin

1. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere.

2. Acceptare (entuziastă) a ceva.
       • Expresia: A avea audiență la... = a trezi interesul sau a avea influență asupra unui public numeros. [ pronunție: a-u-di-en-]

– Din limba franceza audience, latina audientia.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AUDIENȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AUDIENȚĂ:
AUDIÉNȚĂ audientae forme

1) Întrevedere oficială acordată unui solicitator de către un demnitar cu post de răspundere. Zi de audienta.

2) Atenție, înțelegere manifestată de auditoriu. Cursul s-a bucurat de o mare audienta. [G.-D. audienței; silabe a-u-di-en-] /<lat. audientia, limba franceza audience
Forme diferite ale cuvantului audienta: audientae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

AUDIENȚĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AUDIENȚĂ:
AUDIÉNȚĂ, audiențe, substantiv feminin Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. Ultima audiență a lui Horia la împărat a fost la 1 aprilie 1784. istorie R.P.R. 272.

– Pronunțat: a-u-di-en-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

AUDIENȚĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AUDIENȚĂ:
AUDIÉNȚĂ, audiențe, substantiv feminin Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. [ pronunție: a-u-di-en-]

– în franceză audience (neologism din limba latină audientia).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

audiență
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru audiență:
audiență forme

1. primirea persoanelor cari au să vorbească;

2. locul de audiență;

3. desbatere dinaintea tribunalului.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

audiență
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru audiență:
audiénță (audiénțe), substantiv feminin

– Întrevedere acordată unui solicitator. latina audientia (secolul XVII).
Forme diferite ale cuvantului audienta: audiénțe

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

audiență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru audiență:
audiénță (întrevedere, influență) (a-u-di-en-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat audiénței; plural audiénțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

audientă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru audientă:
audiéntă (persoană) (rar) (a-u-di-en-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat audiéntei; plural audiénte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

audiență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru audiență:
audiénță substantiv feminin (silabe a-u-di-en-), genitiv dativ articulat audiénței; plural audiénțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

audientă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru audientă:
audiéntă substantiv feminin (silabe a-u-di-en-), plural audiénte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

audiență
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru audiență:
audiență substantiv verbal REUȘITĂ. SUCCES.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'AUDIENTA'
audiátAudibilaudibilitáteaudiéntAUDIÉNȚĂaudiénțieAUDIÉREaudiézAUDIMUTITÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL audiență
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului audiență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
II, 154/8 / P: a-u- di-en-/ V: înv -ție, -ință / Plural: audiențățe / Etimologie: franceza audience, lat audientia] 1 Întrevedere acordată unui solicitant de către o persoană cu funcție de răspundere.
3 Îlv A primi în audiență A acorda o audiență 1.
7 Îe A avea audiență A trezi interesul unui public numeros.
AUDIÉNȚĂ audiențăe forme 1 Întrevedere oficială acordată unui solicitator de către un demnitar cu post de răspundere.
Zi de audiență.
Cursul s-a bucurat de o mare audiență.

GRAMATICA cuvântului audiență?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului audiență.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul audiență poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul audiență sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul audiență are forma: audiénțe
VEZI PLURALUL pentru audiență la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE audiență?
Vezi cuvântul audiență desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul audiență?
[ a-u-di-en-ță ]
Se pare că cuvântul audiență are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL audiență
Inţelegi mai uşor cuvântul audiență dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
♦ a avea audienta la public = a trezi interesul unui public numeros
= a trezi interesul sau a avea influență asupra unui public numeros
= a trezi interesul sau a avea influență asupra unui public numeros

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL audiență

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Bază navală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; b rar ademenire, ispită, păcat
a asculta cu atenție, a trage cu urechea
port militar
locuțiune adverbiala energic, cu viață; locuțiune adjectiv și adverb inimos, curajos; pasionat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app