eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție aureola


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Aureolă [ a-u-re-o-lă ]
VEZI SINONIME PENTRU aureolă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului aureola în mai multe dicționare

Definițiile pentru aureola din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a aureola
Verbul: a aureola (forma la infinitiv)
A aureola conjugat la timpul prezent:
  • eu aureolez
  • tu aureolezi
  • el ea aureolează
  • noi aureolăm
  • voi aureolați
  • ei ele aureolează
VEZI VERBUL a aureola CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru AUREÓLĂ:
AUREÓLĂ (< limba franceza {i}) substantiv feminin

1. Cerc luminos cu care pictorii înconjură capetele sfinților; aură (2).

2. (fizică) Zonă mai puțin luminoasă care înconjură o flacără, un arc electric etc.

3. (PETROGR.) Aureola de contact = zona din jurul unei intruziuni magmatice în care, sub influența temperaturii și a chimismului magmei în ascensiune, se manifestă fenomenul de metamorfism. Aureola hidrotermală = zona din jurul unui coș vulcanic, în care rocile sînt metamorfozate de către soluțiile hidrotermale. Aureola mofetică = zona de răspîndire a emanațiilor de dioxid de carbon ale mofetelor, prin fisurile, dislocațiile sau erupțiile vulcanice. Aureola geochimică (sau de dispersiune) = zonă din jurul unor zăcăminte de substanțe minerale utile care prezintă un conținut ridicat în elementele chimice ce alcătuiesc acel zăcămînt și care se formează concomitent cu zăcămîntul (a. primară) sau prin alterarea acestuia (a. secundară).

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic



AUREÓLĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AUREÓLĂ:
AUREÓLĂ, aureole, substantiv feminin

1. Cerc luminos sau colorat cu care pictorii înconjoară capetele unor personaje (mai ales ale sfinților, în iconografie); nimb. În cel d-al patrulea [medalion] vînătoarea e terminată. Marele Traian, încununat cu o aureolă circulară sau nimb... stă în picioare. ODOBESCU, S. III 74.
       • (Poetic) Depărtarea sorbea trețtat în adîncurile sale chipul alb al Floricicăi, desprins încă de pe zare și încremenit în aureola de lumină țăsută în fund ei de razele de aur în pulbere ale soarelui curat de dimineață. HOGAȘ, M. N. 54.

2. figurat Strălucire, splendoare, glorie, faimă. În lumina esteticii materialiste, orientarea și practica artistică a lui

I. L. Caragiale capătă acea aureolă pe care nu a avut-o niciodată în trecut și pe care, o merită întru totul. L. limba română 1953, nr. I, 55.

– Pronunțat: a-u-re-o-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

AUREÓLĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AUREÓLĂ:
AUREÓLĂ, aureole, substantiv feminin

1. Cerc luminos cu care pictorii înconjoară capetele unor personaje, mai ales ale sfinților; nimb, aură.
♦ figurat Strălucire, glorie, faimă.

2. Zonă pe suprafața unui obiect, variat colorată, în care există o tranziție continuă de la o culoare la alta.
♦ Zonă mai puțin luminoasă din jurul unei flăcări, unui arc electric etc.

3. (televiziune) Fenomen de iluminare parazită, sub formă de inele concentrice care apar în jurul punctelor luminoase de pe ecranul tubului cinescop, datorită unor reflexii multiple.

4. Efect nedorit de zonă luminoasă pe mărcile poștale litografiate. [ pronunție: a-u-re-o-]

– Din limba franceza auréole, latina [corona] aureola.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

aureolă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aureolă:
aureólă substantiv feminin [Atestat: HASDEU,

I. C. 18 / P: a-u-re-o- / Plural: aureolale / Etimologie: franceza aureole] 1 Cerc luminos cu care este înconjurat capul reprezentărilor sfinților sau al altor personaje Si: aură (3), nimb. 2 (Fig) Strălucire. 3 (Fig) Glorie. 4 (Fig) Faimă. 5 Zonă luminoasă în jurul unei flăcări, arc electric etc. 6 Zonă pe suprafața unui obiect în care există o tranziție continuă de la o culoare la alta. 7 Fenomen de iluminare parazită, sub formă de inele concentrice care apar în jurul punctelor luminoase de pe ecranul tubului cinescop. 8 Efect nedorit de zonă luminoasă pe mărcile poștale litografiate. 9 Halo în jurul unui astru Si: (rar) cearcăn.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



AUREÓLĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AUREÓLĂ:
AUREÓLĂ substantiv feminin

1. cerc luminos cu care pictorii înconjură capetele unor personaje, în special ale sfinților; nimb.

2. halo în jurul unui astru, al unei efigii, pe o fotografie etc.
       • zonă luminoasă care înconjură flacăra propriu-zisă.

3. fenomen de iluminare parazită, sub formă de inele concentrice, în jurul punctelor luminoase de pe ecranul tubului cinescop.

4. efect nedorit de zonă luminoasă pe mărcile poștale litografiate.

5. (figurat) glorie, faimă; aură (1). (< limba franceza auréole, latina aureola)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

AUREÓLĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AUREÓLĂ:
AUREÓLĂ, aureole, substantiv feminin

1. Cerc luminos cu care pictorii înconjoară capetele unor personaje, mai ales ale sfinților; nimb, aură.
♦ Zonă pe suprafața unui obiect, variat colorată, în care există o tranziție continuă de la o culoare la alta.
♦ Zonă mai puțin luminoasă din jurul unei flăcări, unui arc electric etc.

2. figurat Strălucire, glorie, faimă. [ pronunție: a-u-re-o-]

– Din limba franceza auréole, latina [corona] aureola.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AUREÓLĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AUREÓLĂ:
AUREÓLĂ aureolae forme

1) (în pictura religioasă) Cerc luminos desenat de pictori în jurul capului unor persoane divine; nimb.

2) figurat Totalitate de calități care impresionează, trezind respect și admirație; strălucire.

3) Zonă mai puțin luminoasă din jurul unei flăcări sau al unui bec electric. [G.-D. aureolei; silabe a-u-re-o-] /<fr. auréole, latina aureola, italiana aureola
Forme diferite ale cuvantului aureola: aureolae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

AUREÓLĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AUREÓLĂ:
AUREÓLĂ substantiv feminin

1. Cerc luminos cu care pictorii înconjură capetele unor personaje, în special ale sfinților; nimb.

2. Halo în jurul unui astru, pe o fotografie.
♦ Zonă luminoasă care înconjură flacăra propriu-zisă.

3. (figurat) Glorie, strălucire, faimă, splendoare. [pronume a-u-re-o-. / < limba franceza auréole, italiana aureola < latina aureolus

– de aur].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

AUREÓLĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AUREÓLĂ:
AUREÓLĂ, aureole, substantiv feminin

1. Cerc luminos sau colorat cu care pictorii înconjură capetele unor personaje, mai ales ale sfinților; nimb.
♦ Zonă pe suprafața unui obiect, variat colorată, în care există o tranziție continuă de la o culoare la alta.

2. figurat Strălucire, glorie, faimă. [ pronunție: a-u-re-o-]

– în franceză auréole (neologism din limba latină [corona] aureola).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

aureolă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru aureolă:
*aureólă forme, plural e (în franceză auréole, despre latina auréolus, auréola, de aur). Nimb, cerc luminos cu care pictoriĭ înconjoară capetele sfinților. figurat Strălucire, nimb, renume: aureolă de glorie.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

AUREOLA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AUREOLA:
AUREOLÁ, aureolez, verb

I. tranzitiv

1. A înconjura cu o aureolă.

2. figurat A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale). [ pronunție: a-u-re-o-]

– Din limba franceza auréoler.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AUREOLA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AUREOLA:
AUREOLÁ, aureolez, verb

I. tranzitiv

1. A înconjura cu o aureolă.

2. figurat A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale). [ pronunție: a-u-re-o-]

– Din limba franceza auréoler.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AUREOLA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AUREOLA:
AUREOLÁ verb

I. trecut A înconjura cu aureolă.
♦ (figurat) A glorifica. [pronume a-u-re-o-. / < limba franceza auréoler, italiana aureolare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

aureola
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aureola:
aureola verb tranzitiv: [Atestat: DN3 / P: a-u-re-o- / prezentul indicativ: aureolalez / Etimologie: franceza aureoler] 1 A înconjura cu o aureolă (1). 2 (Fig) A glorifica.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

aureolă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru aureolă:
aureolă forme

1. cerc luminos cu care pictorii înconjoară capul sfinților;

2. figurat strălucire: aureolă de glorie.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

AUREOLA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AUREOLA:
AUREOLÁ verb trecut

1. a înconjura cu aureolă.

2. (figurat) a glorifica. (< limba franceza auréoler)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

aureola
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aureola:
aureolá verb (silabe a-u-re-o-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu aureoléz, persoana a treia singular: el / ea și plural aureoleáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

AUREOLĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AUREOLĂ:
AUREOLĂ substantiv aură, nimb. (aureola cu care pictorii înconjură capetele sfinților.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

aureolă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aureolă:
aureólă substantiv feminin (silabe a-u-re-o-), genitiv dativ articulat aureólei; plural aureóle
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

aureolă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aureolă:
aureólă (a-u-re-o-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat aureólei; plural aureóle
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

aureola
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aureola:
aureolá (a aureola) (a-u-re-o-) verb, indicativ prezent 3 aureoleáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

AUREOLA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AUREOLA:
AUREOLÁ verb (rar) a nimba.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

AUREOLA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AUREOLA:
AUREOLA verb (rar) a nimba.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'AUREOLA'
aúreaAUREÁLĂAURÉLAURELIANAUREOLÁaureoláreAUREOLÁTaureolizáreaureomicínă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL AUREOLA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aureola dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
18 / P: a-u-re-o- / Plural: aureolale / Etimologie: franceza aureole] 1 Cerc luminos cu care este înconjurat capul reprezentărilor sfinților sau al altor personaje Si: aură 3, nimb.
AUREÓLĂ aureolae forme 1 în pictura religioasă Cerc luminos desenat de pictori în jurul capului unor persoane divine; nimb.
Aureola verb tranzitiv: [Atestat: DN3 / P: a-u-re-o- / prezentul indicativ: aureolalez / Etimologie: franceza aureoler] 1 A înconjura cu o aureolă 1.
Aureola cu care pictorii înconjură capetele sfinților.
Aureola cu care pictorii înconjură capetele sfinților.
Aureolá a aureola a-u-re-o- verb, indicativ prezent 3 aureoleáză.



GRAMATICA cuvântului AUREOLA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aureola.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul AUREOLA poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul AUREOLA sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul aureola se conjugă: ei ele aureoleáză
  • group icon La plural substantivul aureolă are forma: aureóle
VEZI PLURALUL pentru AUREOLA la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE aureolă?
Vezi cuvântul aureolă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aureolă?
[ a-u-re-o-lă ]
Se pare că cuvântul aureolă are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL AUREOLA
Inţelegi mai uşor cuvântul aureola dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
De contact = zona din jurul unei intruziuni magmatice în care, sub influența temperaturii și a chimismului magmei în ascensiune, se manifestă fenomenul de metamorfism
Hidrotermală = zona din jurul unui coș vulcanic, în care rocile sînt metamorfozate de către soluțiile hidrotermale
Mofetică = zona de răspîndire a emanațiilor de dioxid de carbon ale mofetelor, prin fisurile, dislocațiile sau erupțiile vulcanice
Geochimică sau de dispersiune = zonă din jurul unor zăcăminte de substanțe minerale utile care prezintă un conținut ridicat în elementele chimice ce alcătuiesc acel zăcămînt și care se formează concomitent cu zăcămîntul a



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL AUREOLA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Aductor, aductori, adjectiv masculin în sintagma mușchi aductor?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
ursul
sare de cupru a acidului sulfuric, de culoare albastră, cristalizată, solubilă în apă, întrebuințată în industrie și în agricultură pentru combaterea paraziților; piatră-vânătă
mușchi2 care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt
atmosferă apăsătoare care precedă declanșarea unei furtuni, unei ploi torențiale; figurat atmosferă încărcată de griji, de certuri etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app