eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție autentic


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Autentic [ a-u-ten-tic ]
VEZI SINONIME PENTRU autentic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului autentic în mai multe dicționare

Definițiile pentru autentic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AUTENTIC:
AUTÉNTIC, -Ă, autentici, -e, adjectiv A cărui autoritate sau realitate nu poate fi pusă la îndoială, de netăgăduit ( vezi sigur, adevărat, veritabil, neîndoielnic, incontestabil); recunoscut ca propriu unui anumit autor sau unei anumite epoci. Întreaga operă a marelui poet rus [Pușkin] este... redată publicului sovietic în întregime, cu restabilirea, după texte autentice, a pasajelor tăiate pe verb reflexiv:emuri de cenzura țaristă. STANCU, U.R.S.S. 107.
♦ (Despre acte) Care a fost întocmit sau învestit cu formele legale de către un funcționar competent în exercițiul funcțiunii sale. Testament autentic.

– Pronunțat: a-u-.
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



autentic
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru autentic:
auténtic, autentică a [Atestat: CANTEMIR, HR. 113 / V: (grî) avt- / Plural: autenticici, -ice / Etimologie: lat authenticus, franceza authéntique] 1 Sigur. 2 Adevărat. 3 Garantat. 4 De netăgăduit. 5 A cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială. 6 A cărui autoritate este recunoscută. 7 Recunoscut ca propriu unui autor sau unei anumite epoci. 8 (Jur; despre un act) A cărui certitudine e garantată de un act oficial, de o formalitate legală Cf omologat, legalizat,
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentică

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AUTENTIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AUTENTIC:
AUTENTIC adjectiv

1. adevărat, aievea, cert, nescornit, netăgăduit, pozitiv, real, sigur, veridic, veritabil. (Un lucru autentic.)

2. adevărat, curat, neaoș, veritabil, (popular și fam.) sadea, get-beget. (Moldovean autentic.)

3. adevărat, curat, nefalsificat, original, veritabil. (Artă autentic.)

4. bun, curat, veritabil, (rar) patent. (Aur autentic.)

5. valabil, (rar) valid. (Un act, un testament autentic.)

6. original. (Document autentic.) erată

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

AUTENTIC
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AUTENTIC:
AUTÉNTIC, -Ă adjectiv Sigur, neîndoielnic, evident, de netăgăduit; al cărui autor este incontestabil; original.
♦ (Despre acte) Întocmit prin respectarea tuturor formelor legale. [pronume a-u-. / conform italiana autentico, latina authenticus, greacă authentikos

– de netăgăduit < authentes

– autor].
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentic-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme



AUTENTIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AUTENTIC:
AUTÉNTIC, -Ă, autentici, -ce, adjectiv Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci.
♦ (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. [ pronunție: a-u-]

– Din limba franceza authentique, latina authenticus.
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AUTENTIC
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AUTENTIC:
AUTÉNTIC, -Ă, autentici, -e, adjectiv A cărui autoritate sau realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci.
♦ (Despre acte) Întocmit sau învestit cu toate formele legale. [ pronunție: a-u-]

– în franceză authentique (neologism din limba latină authenticus).
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

AUTENTIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AUTENTIC:
AUTÉNTIC, -Ă adjectiv a cărui autoritate sau realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor, unei epoci; real, veridic; original; necontrafăcut.
       • (despre acte) întocmit cu toate formele legale. (< limba franceza authentique, latina authenticus)
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentic-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

AUTENTIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AUTENTIC:
AUTÉNTIC, -Ă, autentici, -ce, adjectiv Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci.
♦ (juridic) (Despre acte) Întocmit legal. [ pronunție: a-u-]

– Din limba franceza authentique, latina authenticus.
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AUTENTIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AUTENTIC:
AUTÉNTIC autenticcă (autenticci, autenticce)

1) Care este conform cu adevărul, cu realitatea; veridic; veritabil. Fapte autenticce.

2) (despre acte) Care a fost întocmit prin respectarea tuturor formelor legale. Un testament autentic. [silabe a-u-] /<lat. authenticus, greacă authentikós
Forme diferite ale cuvantului autentic: autenticcă autenticci autenticce

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

autentic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru autentic:
*auténtic, -ă adjectiv (vgr. authentikós, despre authéntes, garant). În formele cerute de lege: act autentic. Sigur, adevărat: fapt autentic. adverb În mod autentic.
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentic-ă artîrdis

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

autentic
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru autentic:
autentic, -ă (< latina authentus [αὐθέντης]; echiv. greacă ϰύριος [ᾖχος]) vezi cadență (1); eh; mod (1, 3).
Forme diferite ale cuvantului autentic: autentic-ă

Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali

Autentic
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Autentic:
Autentic ≠ contrafăcut, fals, inautentic, falsificat, inventat, născocit, plăsmuit, scornit, neautentic
Definiție sursă: Dicționar de antonime

autentic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru autentic:
auténtic adjectiv masculin (silabe a-u-), plural auténtici; forme singular auténtică, plural auténtice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

autentic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru autentic:
auténtic (a-u-) adjectiv masculin, plural auténtici; forme auténtică, plural auténtice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'AUTENTIC'
autarhíeautarhísmautecologíeAUTEMEZÍEAutenticautenticáautenticáreautenticátAUTENTICITÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL autentic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului autentic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Auténtic, autentică a [Atestat: CANTEMIR, HR.
113 / V: grî avt- / Plural: autenticici, -ice / Etimologie: lat authenticus, franceza authéntique] 1 Sigur.
Un lucru autentic.
Moldovean autentic.
Artă autentic.
Aur autentic.
Un act, un testament autentic.
Document autentic.
AUTÉNTIC autenticcă autenticci, autenticce 1 Care este conform cu adevărul, cu realitatea; veridic; veritabil.
Fapte autenticce.
Un testament autentic.
Artă autentic.
Aur autentic.



GRAMATICA cuvântului autentic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului autentic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul autentic poate fi: adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul autentic sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE autentic?
Vezi cuvântul autentic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul autentic?
[ a-u-ten-tic ]
Se pare că cuvântul autentic are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL autentic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A duce pe cineva de sau la braț?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
temperatură care se măsoară pornind de la zero absolut
articol care dă un sens nedeterminat substantivului pe care-l însoțește
a sprijini pe cineva, ducându-l de braț
renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app