 | as |
|
| Auzit [ a-u-zit ] VEZI SINONIME PENTRU auzit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului auzit în mai multe dicționareDefinițiile pentru auzit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AUZIT: AUZÍT substantiv neutru Faptul de a auzi, auzire. (În locuţiune adverbiala) Din auzite = a) din cîte a auzit sau a aflat cineva de la alții (nu din proprie constatare). Știm însă, din auzite, căi-n vechea clădire erau două paraclise sau capele. ODOBESCU, S. I 404; b) din cîte a prins cineva cu urechea. (Rar) Pe auzite = după cîte se spune, în mod necontrolat, neverificat. Fă cunoștință cu fata; n-o lua numai pe auzite, pentru că nu se mănîncă tot ce zboară. NEGRUZZI, S. I 251. – Formă gramaticală: (în locuțiuni) auzite. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru auzit: auzít2, auzită a [Atestat: VARLAAM, C. 375 / P: a-uauzit / Plural: auzitiți, auzite / Etimologie: auzi] 1 Perceput cu ajutorul auzului (9). 2 (despre vorbire) Înțeles. 3 (despre vorbire) Ascultat. 4 (despre sursa sunetelor) Recunoscut. 5 (despre cauza sunetelor) înțeles. 6 Aflat. 7 Zvonit. 8 Tradițional. 9 (despre sunete muzicale) Analizat din punct de vedere al calității și valorii. 10 (despre o dorință) Împlinit. Forme diferite ale cuvantului auzit: auzită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru auzit: auzít, -ă adjectiv Ceĭa ce e auzit. Din auzite, auzind, pin auz, pin auzire: a cînta un cîntec din auzite, nu după note. Pe auzite, după cum aĭ auzit: aicĭ nu merge pe auzite, ci pe văzute. Forme diferite ale cuvantului auzit: auzit-ă artîrdis Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AUZIT: AUZÍT substantiv neutru Auzire. • Expresia: Din auzite = din câte a auzit cineva de la alții. (Rar) Pe auzite = în mod necontrolat, neverificat. [Formă gramaticală: (în expresie) auzite] – vezi auzi. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru auzit: auzít1 sn [Atestat: TETRAEV. (1574) 224 / P: a-uauzit / Plural: auzituri / Etimologie: auzi] 1-14 Auzire (1-8, 10-15). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AUZIT: AUZÍT substantiv neutru Faptul de a auzi; auz (2), auzire. [ pronunție: a-u-] – vezi auzi. Definiție sursă: Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru auzit: auzít substantiv neutru (silabe a-u-) (plural auzíte în locuţiune adverbiala din auzit) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru auzit: auzit a. aflat prin simțul auzului. ║ n. auz: din auzite. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AUZIT: AUZÍT substantiv neutru Auz (2), auzire. [ pronunție: a-u-] – vezi auzi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru auzit: !auzít (a-u-) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Auzit: Auzit ≠ neauzit Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'AUZIT' AUZÍauzíbilauzibilitáteAUZÍREAuzitauzíteAUZITÓRauzitúrăAUZONIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Auzit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului auzit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Auzít2, auzită a [Atestat: VARLAAM, C. 375 / P: a-uauzit / Plural: auzitiți, auzite / Etimologie: auzi] 1 Perceput cu ajutorul auzului 9. 1574 224 / P: a-uauzit / Plural: auzituri / Etimologie: auzi] 1-14 Auzire 1-8, 10-15. Auzít substantiv neutru silabe a-u- plural auzíte în locuţiune adverbiala din auzit. |
GRAMATICA cuvântului Auzit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului auzit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Auzit poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE auzit? Vezi cuvântul auzit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul auzit?[ a-u-zit ] Se pare că cuvântul auzit are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Auzit Inţelegi mai uşor cuvântul auzit dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn locuţiune adverbiala Din auzite = a din cîte a auzit sau a aflat cineva de la alții nu din proprie constatare Rar Pe auzite = după cîte se spune, în mod necontrolat, neverificat Din auzite = din câte a auzit cineva de la alții Rar Pe auzite = în mod necontrolat, neverificat |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ghiveci călugăresc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul auzit are forma: auzít
