eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție aviatie


PROPOZIȚIIEXPRESII PLURALGRAMATICĂSILABE
Aviaţie [ a-vi-a-ţi-e ]
VEZI SINONIME PENTRU aviaţie PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului aviatie în mai multe dicționare

Definițiile pentru aviatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
AVIAȚIE
   
Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIAȚIE a) ramură a aeronauticii care se ocupă cu probleme privind construcția, tehnica și zborul vehiculelor aeriene mai grele decât aerul; b) totalitatea avioanelor de care dispune o țară, o societate de transport aerian; c) termen care definește personalul și mijloacele de zbor diversificate după scop și destinație: Aviația civilă, aviația militară, aviația sanitară, aviația sportivă, aviația utilitară etc. Aviația civilă este ramură a aviației care servește pentru transportul călătorilor și mărfurilor precum și pentru efectuarea unor lucrări în agricultură, silvicultură, pentru scopuri sanitare, sportive, turistice, din care derivă celelalte categorii de aviație, altele decât cea militară. Aviația militară este o categorie de forțe armate destinată ducerii acțiunilor de luptă în cooperare cu trupele de uscat, marina militară, alte forțe precum și pentru misiuni independente. Are o mare capacitate de manevră, posibilitate de a folosi mijloace de luptă variate, observând și supraveghind spații mari. Principalele misiuni sunt: cercetare aeriană, lupta contra mijloacelor de atac inamice, sprijinirea trupelor de uscat și ale marinei militare în operație și luptă, dezorganizarea serviciilor și a conducerii trupelor inamice; participarea la nimicirea desantului aerian al inamicului la sol și în aer, executarea transportului desantului aerian propriu și transportul de trupe, materiale și mijloace de luptă. Principiile întrebuințării în luptă au la bază: cooperarea cu celelalte categorii de forțe armate, folosirea prin surprindere, concentrarea eforturilor pe direcțiile principale în momentele hotărâtoare și pe obiective importante, continuitatea acțiunilor, conducerea centralizată, economia forțelor și a materialului de zbor. După caracteristici aviația militară poate fi: tactică sau strategică. Aviația militară tactică este înzestrată cu avioane polivalente organizate în unități de vânătoare-bombardament (vânătoare tactică), vânătoare și cercetare, cu avioane de transport mediu și ușor, avioane fără pilot, construite și echipate pentru cercetare aeriană, constituirea unor ținte aeriene false, pentru bruiaj etc. Este destinată să desfășoare acțiuni de luptă independente sau în cooperare cu trupele de uscat și marina militară. În cazuri excepționale poate îndeplini și misiuni strategice. Aviația militară strategică este înzestrată în special cu avioane cu rază mare de acțiune, purtătoare de lovituri nucleare. Aviația militară după misiuni poate fi: de vânătoare (pentru nimicirea în aer a mijloacelor de atac aerian inamic); de vânătoare-bombardament (pentru sprijinul trupelor de uscat și a marinei militare); de bombardament (pentru lovirea obiectivelor importante din adâncime); de cercetare (pentru obținerea de informații asupra inamicului); de cercetare-corectare (pentru cercetarea obiectivelor și corectarea focului artileriei și rachetelor); de legătură (de regulă elicoptere pentru asigurarea legăturii mobile dintre diferite eșaloane); minero-torpiloare (pentru nimicirea armelor sub apă ale inamicului în mod special); de transport (pentru transportul de trupe și materiale). Și alte categorii de diferite armate pot fi înzestrate cu unități de aviație: Aviația forțelor maritime militare [poate fi ambarcată (aeronave de luptă care decolează, revin și staționează având baza pe o navă portavion sau portelicopter) sau cu baza pe litoral. Este dotată cu avioane și elicoptere de luptă, cercetare, transport și cu misiuni speciale (lupta împotriva submarinelor, minarea sau deminarea comunicațiilor maritime, salvarea echipajelor navale lovite de inamic etc.). Sprijină grupările navale și le acoperă împotriva loviturilor din aer ale inamicului. Misiuni principale: cercetarea aeriană pe mare și în raioanele de pe litoral unde se află baze maritime, militare, porturi sau lucrări genistice de suprafață și a submarinelor; lovirea obiectivelor de pe litoral, sprijinul și acoperirea grupărilor de desant maritim; minarea și deminarea porturilor, comunicațiilor maritime și fluviale; acoperirea aeriană a convoaielor etc.] și Aviația trupelor de uscat [înzestrată cu elicptere de luptă, de transport și cu destinații speciale, cu avioane ușoare și fără pilot. Elicopterele de luptă pot acționa independent sau în cooperare cu alte forțe. Elicopterele de transport cresc mobilitatea trupelor de uscat (infanterie, artilerie și antitanc în zonele proprii sau în dispozitivul inamicului, pot aproviziona trupele care luptă în încercuire, desantul aerian și forțele din poziții înaintate. Elicopterele cu destinație specială pot executa misiuni de: cercetare aeriană, chimică și de radiații, plantarea minelor, întinderea unor linii telefonice, fumizarea unor porțiuni de teren în scopul ascunderii unor manevre ale trupelor proprii, asigurarea legăturii etc.]. Aviația sanitară, servește transportului de persoane accidentate sau care necesită intervenții chirurgicale urgente, putând parașuta materiale sanitare, instrumentar și medicamente în zone greu accesibile. Aviația sportivă, ramură sportivă în cadrul căreia se organizează activitatea de pregătire a tinerilor dornici să practice sporturi aeronautice, precum și concursuri și demonstrații aviatice de micromodele, aeromodele, zbor cu și fără motor, parașutism etc. Aviația utilitară, este destinată în special tratamentelor aviochimice din agricultură și silvicultură.
Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici



AVIAȚIE
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIÁȚIE (< limba franceza ) substantiv feminin

1. Navigație aeriană cu aeronave mai grele decît aerul (planoare, avioane, elicoptere etc.); tehnica acestei navigații. Primele zboruri au fost făcute cu planoare, remarcabile fiind încercările lui O. Lilienthal (1890). Avioane cu motoare cu abur au fost construite de A.F. Mojaiski (1882) și de C. Ader (1897). Frații O. și W. Wright au construit primul avion cu motor cu ardere internă., realizînd primul zbor, cu decolare prin catapultare, în 1903. Traian Vuia a construit un avion cu care s-a efectuat prima decolare cu mijloace proprii de bord (18 mart. 1906), iar H. Coandă a realizat în 1910 prima încercare de zbor cu un avion cu reacție, de construcție proprie. În România, primele avioane au fost construite de Aurel Vlaicu (1910-1911). Printre pionerii aviatie se numără și Aviatie Santos-Dumont, H. Farman, L. Blériot (a traversat Marea Mînecii în 1909), Ch. Lindberg (a traversat Oceanul Atlantic în 1927), veziP. Cikalov (a efectuat primul zbor peste Polul Nord în 1937) ș.a. După al doilea război mondial perfecționarea construcției avioanelor și folosirea motoarelor cu reacție au permis atingerea unor viteze de zbor superioare vitezei sunetului și realizarea unor avioane de foarte mare capacitate și cu întinsă rază de acțiune.

2. Ramură a aeronauticii care se ocupă de construcția și de funcționarea aeronavelor mai grele decît aerul.
♦ Totalitatea avionelor unei țări, ale unei societăți comerciale etc.
♦ Expresia: Aviatie civilă = ansamblul aeronavelor, instalațiilor și personalului care se folosesc la transportul călătorilor și mărfurilor, în scopuri utilitare, sanitare, turistice etc. Aviatie sanitară = aviatie destinată transportului de urgență al celor grav bolnavi, a răniților și accidentaților, precum și a medicamentelor, a sîngelui pentru trasfuzii etc. Aviatie sportivă = ramură sportivă care cuprinde aeromodelismul, planorismul, parașutismul, zborul cu motor și construirea de micromodele. Aviatie militară = forța aeriană militară.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

aviație
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aviație:
aviație substantiv feminin [Atestat: DA / V: aviatieiune / Plural: aviatieii / Etimologie: franceza aviation] 1 Locomoție cu ajutorul unei aeronave mai grele decât aerul. 2 Tehnică a zborului cu aeronave mai grele decât aerul. 3 Ramură a aeronauticii care se ocupă cu construcția și funcționarea aeronavelor mai grele decât aerul. 4 Totalitate a aeronavelor de care dispune o țară, o societate de transport etc. 5 (Îs) aviatie sanitară Formație sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenței medicale de urgență Si: aviasan (1). 6 (Spc) Forță militară aeriană care cuprinde totalitatea avioanelor militare ale unei armate. 7 Diviziune a armatei care cuprinde aviația (6). 8 (Spc) Armă aeriană. 9 (Îs) aviatie de bombardament Aviație militară destinată acțiunilor de bombardare. 10 (Îs) aviatie de vânătoare (sau de luptă) Aviație militară destinată să împiedice, prin luptă, acțiunile aeriene ale inamicului. 11 (Îs) aviatie de recunoaștere Aviație militară care face recunoașteri pe teritoriul inamicului. 12 (Îs) aviatie civilă (sau comercială) Aviație care servește pentru transportul de pasageri sau de mărfuri.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AVIAȚIE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIÁȚIE, aviații, substantiv feminin

1. Locomoție aeriană cu ajutorul avioanelor; tehnica acestei locomoții.
       • Aviație civilă (sau comercială) = aviație care servește la transportul pasagerilor și mărfurilor.
♦ Ramură a științei care se ocupă cu tehnica vehiculelor aeriene mai grele decît aerul. Școală de aviație. ▭ Unul din semnele dezvoltării lor [a republicilor sovietice] este larga folosire a aviației. BOGZA, M. S. 154. Un alt mecanic se ocupă cu pasiune de aviație. Avea gata prototipul unui avion special, care trebuia să meargă prin aer, pe apă și pe uscat. BART, E. 97.

2. Totalitatea avioanelor de care dispune o țară, o societate comercială etc. Forță militară aeriană, bazată pe avioane; diviziune a armatei care cuprinde această forță. A făcut armata la aviație. Ofițer de aviație.

– Pronunțat: -vi-a-ți-e.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



AVIAȚIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIÁȚIE, aviații, substantiv feminin

1. Zbor cu ajutorul avioanelor sau al altor aeronave mai grele decât aerul; tehnica acestui zbor.
♦ Ramură a aeronauticii care se ocupa cu construcția și funcționarea acestor aeronave.

2. Totalitatea avioanelor de care dispune o țară, o societate de transport etc.
       • Aviație sanitară = formație sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenței medicale de urgență; aviasan.
♦ specializare Forță militară aeriană; diviziune a armatei care cuprinde această forță. [ pronunție: -vi-a-]

– Din limba franceza aviation.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AVIAȚIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIÁȚIE, aviații, substantiv feminin

1. Zbor cu ajutorul aeronavelor mai grele decât aerul; tehnica acestui zbor.
♦ Ramură a aeronauticii care se ocupă cu construcția și funcționarea acestor aeronave.

2. Totalitatea avioanelor de care dispune o țară, o societate comercială etc.
       • Aviație sanitară = formație sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenței medicale de urgență; aviasan. Aviație militară = forța militară aeriană; diviziune a armatei care cuprinde această forță. [ pronunție: -vi-a-]

– Din limba franceza aviation.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AVIAȚIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIÁȚIE substantiv feminin

1. zbor cu ajutorul avioanelor.
       • disciplină care studiază tehnica și zborul vehiculelor aeriene mai grele decât aerul.

2. personalul și mijloacele de zbor ale unei țări, ale unei societăți comerciale etc.
       • forță aeriană înglobând personalul și avioanele militare ale unei armate.
aviatie sanitară = formație sanitară dotată cu avioane pentru acordarea asistenței medicale de urgență. (< limba franceza aviation)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

AVIAȚIE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIÁȚIE, aviații, substantiv feminin

1. Zborul cu ajutorul avioanelor; tehnica acestui zbor.
♦ Ramură a științei care se ocupă cu tehnica (zborului) vehiculelor aeriene mai grele decât aerul.

2. Totalitatea avioanelor de care dispune o țară, o societate etc.
♦ Forță militară aeriană bazată pe avioane; diviziune a armatei care cuprinde această forță. [ pronunție: -vi-a-]

– După limba franceza aviation.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

AVIAȚIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIÁȚIE substantiv feminin

1. Zbor cu ajutorul avioanelor; tehnica acestui zbor.
♦ Disciplină care studiază vehiculele aeriene mai grele decât aerul.

2. Totalitatea avioanelor unei țări, ale unei societăți comerciale etc.
♦ Forță aeriană care înglobează totalitatea avioanelor militare ale unei armate. [pronume -vi-a-, gen. -iei. / < limba franceza aviation, italiana aviazione, conform latina avis

– pasăre].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

AVIAȚIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AVIAȚIE:
AVIÁȚIE aviatiei forme

1) Totalitate a navelor aeriene de care dispune o țară, o societate de transport etc. aviatie civilă.

2) Ramură a științei și tehnicii care se ocupă cu studiul navigației aeriene. [G.-D. aviației; silabe -vi-a-ți-e] /<fr. aviation, italiana aviazione
Forme diferite ale cuvantului aviatie: aviatiei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

aviație
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aviație:
aviáție substantiv feminin (silabe -vi-a-ți-e), articulat aviáția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat aviáției; plural aviáții, articulat aviáțiile (silabe -ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

aviație
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aviație:
aviáție (-vi-a-ți-e) substantiv feminin, articulat aviáția (-ți-a), genitiv dativ articulat aviáției; plural aviáții, articulat aviáțiile (-ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'AVIATIE'
aviárAVIÁRIUaviásanAVIÁTICaviáțieaviațiúneaviatoáreAVIATÓRAvicen

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL aviație
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aviație dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Aviație substantiv feminin [Atestat: DA / V: aviațieiune / Plural: aviațieii / Etimologie: franceza aviation] 1 Locomoție cu ajutorul unei aeronave mai grele decât aerul.
5 Îs aviație sanitară Formație sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenței medicale de urgență Si: aviasan 1.
9 Îs aviație de bombardament Aviație militară destinată acțiunilor de bombardare.
10 Îs aviație de vânătoare sau de luptă Aviație militară destinată să împiedice, prin luptă, acțiunile aeriene ale inamicului.
11 Îs aviație de recunoaștere Aviație militară care face recunoașteri pe teritoriul inamicului.
12 Îs aviație civilă sau comercială Aviație care servește pentru transportul de pasageri sau de mărfuri.
AVIÁȚIE aviației forme 1 Totalitate a navelor aeriene de care dispune o țară, o societate de transport etc.
Aviație civilă.

GRAMATICA cuvântului aviație?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aviație.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul aviație poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul aviație sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul aviație are forma: aviáții
    VEZI PLURALUL pentru aviație la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE aviaţie?
Vezi cuvântul aviaţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aviaţie?
[ a-vi-a-ţi-e ]
Se pare că cuvântul aviaţie are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL aviație
Inţelegi mai uşor cuvântul aviație dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Civilă = ansamblul aeronavelor, instalațiilor și personalului care se folosesc la transportul călătorilor și mărfurilor, în scopuri utilitare, sanitare, turistice etc
Sanitară = a
Sportivă = ramură sportivă care cuprinde aeromodelismul, planorismul, parașutismul, zborul cu motor și construirea de micromodele
Militară = forța aeriană militară
Aviație civilă sau comercială = aviație care servește la transportul pasagerilor și mărfurilor
Aviație sanitară = formație sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenței medicale de urgență; aviasan
Aviație sanitară = formație sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenței medicale de urgență; aviasan
Aviație militară = forța militară aeriană; diviziune a armatei care cuprinde această forță
♦ aviatie sanitară = formație sanitară dotată cu avioane pentru acordarea asistenței medicale de urgență



© 2023 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a sta sau a ieși în priveală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
care are o reputație proastă; deocheat
a se eschiva, a se fofila; a fugi
a privi
încet, în taină, abia auzit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?