 | as |
|
| Bălăcire [ bă-lă-ci-re ] VEZI SINONIME PENTRU bălăcire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului balacire în mai multe dicționareDefinițiile pentru balacire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bălăcire: bălăcíre substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / Plural: balacireri / Etimologie: bălăci] 1 Bălăceală. 2 Tulburare a apei (sau a altui lichid) cu mâinile Si: bălăcit2 (2). 3 Murdărire prin muierea mâinilor într-un lichid, într-o mocirlă etc. Si: bălăcit2 (3). 4 (Fig) Tăvălire (în mizerie). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BĂLĂCIRE: BĂLĂCÍRE, bălăciri, substantiv feminin Acțiunea de a se bălăci; bălăceală. (figurat) Ce sarbădă bălăcire într-o mlaștină de convenții și de etichete! VLAHUȚĂ, la TDRG. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BĂLĂCIRE: BĂLĂCÍRE, bălăciri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) bălăci; bălăcit. – vezi bălăci. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BĂLĂCIRE: BĂLĂCÍRE, bălăciri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) bălăci; bălăcit. – vezi bălăci. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bălăcire: bălăcíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat bălăcírii; plural bălăcíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BĂLĂCIRE: BĂLĂCÍRE, bălăciri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) bălăci. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bălăcire: bălăcíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat bălăcírii; plural bălăcíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BĂLĂCIRE: BĂLĂCIRE substantiv bălăcit. (balacire cuiva prin apă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BALACIRE' bălăcéscBălăcescuBĂLĂCESCU-DEMETRIADEBĂLĂCÍBĂLĂCÍREBĂLĂCÍTBĂLĂCIȚAbălăciturăBALACIU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BĂLĂCIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bălăcire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bălăcíre substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / Plural: bĂlĂcireri / Etimologie: bălăci] 1 Bălăceală. BĂlĂcire cuiva prin apă. BĂlĂcire cuiva prin apă. |
GRAMATICA cuvântului BĂLĂCIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bălăcire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BĂLĂCIRE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bălăcire? Vezi cuvântul bălăcire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bălăcire?[ bă-lă-ci-re ] Se pare că cuvântul bălăcire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL BĂLĂCIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala pe toate cărările?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bălăcire are forma: bălăcíri
