 | as |
|
| Bălărie [ bă-lă-ri-e ] VEZI SINONIME PENTRU bălărie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului balarie în mai multe dicționareDefinițiile pentru balarie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BĂLĂRIE: BĂLĂRÍE, bălării, substantiv feminin (Mai ales la plural ) Buruiană, de obicei înaltă și stufoasă, care crește pe locuri necultivate. Toate bălăriile, scaieții, frunzele lipanului sau tufa de cucută, își scot capul din șanțul șoselei. SAHIA, N. A. 49. Potecile-au rămas pustii Și-i năpădit de bălării Pustiul din pridvor. IOSIF, PATR. 8. Dincolo, la stingă, e o cocioabă de casă, în mijlocul unui maidan plin de bălării. SLAVICI, N. I 252. Iar acum de cînd nu vii Au crescut tot bălării, Că de cînd ne-ai părăsit Cărările-au înverzit. ALECSANDRI, P. P. 280. • (Uneori la sg., cu sens colectiv) Undeva lîngă cetate, Zid dărăpănat de ani... Loc de liniște pustie Înecată-n bălărie. DEȘLIU, în POEZ. N. 162. Nu simțiți cum miroase a bălărie răscoaptă de soare? CARAGIALE, O. II 98. Hora, veselă și cadențată... prăfuia-ntr-o clipă, de prin curte, bălăria. MACEDONSKI, O. I 10. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bălărie: bălărie forme iarbă crescută mare și des, buruieni netrebnice ce înneacă o câmpie: alt miros dă floarea și alt miros dă bălăria PANN. [Vechiu-rom. bâlie = slava BYLIE, buruiană; forma bălărie e un colectiv modern, analog lui ierbărie, stufărie]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BĂLĂRIE: BĂLĂRÍE balariei forme 1) Buruiană mare și stufoasă, care crește pe terenuri necultivate. 2) Loc năpădit de asemenea buruieni. [articulat bălăria; genitiv dativ bălăriei] /Orig. nec. Forme diferite ale cuvantului balarie: balariei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BĂLĂRIE: BĂLĂRIE s. 1. buruiană, (popular) dudău, (regional) beldie, (învechit) bîlie, zizanie. (Teren plin cu balarieii.) 2. ogor, pîrloagă. (Locul plin de buruieni se numește balarie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bălărie: bălăríe substantiv feminin [Atestat: PANN, Ș. II, 12 / Plural: balarieii / Etimologie: nct] 1 Plantă necultivată, care crește spontan vezi buruiană. 2 Loc acoperit cu bălării (1) Cf pârloagă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BĂLĂRIE: BĂLĂRÍE, bălării, substantiv feminin 1. Buruiană (înaltă și stufoasă) care crește pe locuri necultivate. 2. Loc năpădit de buruieni. – Comp. vezi limba slavă (veche) byli. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BĂLĂRIE: BĂLĂRÍE, bălării, substantiv feminin 1. Buruiană care crește pe locuri necultivate. 2. Loc năpădit de buruieni. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BĂLĂRIE: BĂLĂRÍE, bălării, substantiv feminin 1. Buruiană care crește pe locuri necultivate. 2. Loc năpădit de buruieni. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bălărie: bălăríe substantiv feminin, articulat bălăría, genitiv dativ articulat bălăríei; plural bălăríi, articulat bălăríile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bălărie: bălăríe substantiv feminin, articulat bălăría, genitiv dativ articulat bălăríei; plural bălăríi, articulat bălăríile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BALARIE' BALAOÁCHEȘBĂLĂOÁNĂBĂLĂOÁRĂbaláorBĂLĂRÍEbălărítbaláșBalașaBalas/achi |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bălărie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bălărie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii BĂLĂRÍE bălăriei forme 1 Buruiană mare și stufoasă, care crește pe terenuri necultivate. Teren plin cu bălărieii. Locul plin de buruieni se numește bălărie. II, 12 / Plural: bălărieii / Etimologie: nct] 1 Plantă necultivată, care crește spontan vezi buruiană. Locul plin de buruieni se numește bălărie. |
GRAMATICA cuvântului bălărie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bălărie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bălărie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bălărie? Vezi cuvântul bălărie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bălărie?[ bă-lă-ri-e ] Se pare că cuvântul bălărie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL bălărie Inţelegi mai uşor cuvântul bălărie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeBâlie = slava BYLIE, buruiană; forma bălărie e un colectiv modern, analog lui ierbărie, stufărie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bălărie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A paște pe cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bălărie are forma: bălăríi
