eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție banutel


PROPOZIȚII DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Bănuţel [ bă-nu-ţel ]
VEZI SINONIME PENTRU bănuţel PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului banutel în mai multe dicționare

Definițiile pentru banutel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BĂNUȚEL:
BĂNUȚÉL, bănuței, substantiv masculin (Mai ales la plural ) Bănuț (3). Pajiștea era presărată de rîsul bănuțeilor și jundurile grădinii erau țesute în curpeni de zmeură și mure. SADOVEANU, O. IV 71. Zis-a mîndra că mi-a face O peană de bănuței. Frumoasă ca ochii ei. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 43.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

bănuțel
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bănuțel:
bănuțél substantiv masculin [Atestat: DAME, T. 185 / Plural: banutelei / Etimologie: bănuț + -el] 1-6 (Reg) Bănuț (1-6). 7 (Bot; reg; lpl) Bănuț (9) (Bellis perenis). 8 (Bot; reg) Cimișir (Buxus sempervirens). 9 (Reg) Aluat tăiat în pătrate mici, care se fierbe în supa din came de vită.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

bănuțel
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bănuțel:
bănuțél m., plural eĭ (b. bănuț). plural bănuți, părăluțe, o plantă erbacee din familia compuselor, cu frunze mici și rătunde și cultivată și ca plantă ornamentală (bellis perennis).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

BĂNUȚEL
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BĂNUȚEL:
BĂNUȚÉL, bănuței, substantiv masculin (botanică) Bănuț (3).

– Din bănuț + sufix -el.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BĂNUȚEL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BĂNUȚEL:
BĂNUȚÉL, bănuței, substantiv masculin (botanică) Bănuț (3).

– Bănuț + sufix -el.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BĂNUȚEL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BĂNUȚEL:
BĂNUȚÉL, bănuței, substantiv masculin (botanică) Bănuț (3).

– Bănuț + sufix -el.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

bănuțel
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bănuțel:
bănuțél (rar) substantiv masculin, plural bănuțéi, articulat bănuțéii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

bănuțel
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bănuțel:
bănuțél substantiv masculin, plural bănuțéi, articulat bănuțéii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'BANUTEL'
BănulescubănuléțBĂNÚȚBĂNUȚÉIbănuțélBĂNUȚÉLEBANZ 1.BANZÁIBÂNZÁR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bănuțel
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bănuțel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
185 / Plural: bănuțelei / Etimologie: bănuț + -el] 1-6 Reg Bănuț 1-6.

GRAMATICA cuvântului bănuțel?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bănuțel.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bănuțel poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul bănuțel sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul bănuțel are forma: bănuțéi
VEZI PLURALUL pentru bănuțel la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE bănuţel?
Vezi cuvântul bănuţel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bănuţel?
[ bă-nu-ţel ]
Se pare că cuvântul bănuţel are trei silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Biserica romană?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a se scârbi
stăpânit de o emoție puternică; cu teamă
biserica catolică; catolicism
treaptă a învățământului public, între învățământul elementar și cel superior
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app