 | as |
|
| Barbar [ bar-bar ] VEZI SINONIME PENTRU barbar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului barbar în mai multe dicționareDefinițiile pentru barbar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBÁR, -Ă, barbari -e, substantiv masculin și forme 1. Nume dat în antichitate de greci și de romani oricărei persoane care făcea parte dintr-o populație de origine străină și pe care ei o considerau inferioară din punct de vedere cultural. 2. (La m. plural ) Nume dat de istoricii burghezi popoarelor migratoare care s-au așezat, la începutul evului mediu, în Europa; (și la sg., rar) persoană făcînd parte dintr-un asemenea popor. La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streașina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91. 3. Persoană care se comportă în mod necivilizat, care are o purtare grosolană, crudă, sălbatică, neomenoasă. S-au purtat ca niște barbari, vorbind și rîzînd tare. PAS, L. I 111. • (Adjectival, despre oameni sau manifestări ale lor) Bombardamente barbare. – Accentuat și: bárbar. Forme diferite ale cuvantului barbar: barbar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBAR adjectiv, adverb 1. adjectiv primitiv, sălbatic, (învechit) sireap, varvar, vărvăresc. (Triburi, neamuri barbar.) 2. adjectiv, adverb aprig, aspru, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livresc) sanguinar, (învechit și popular) năsilnic, (învechit și regional) tare, (regional) pogan, (Moldova și Bucovina) avan, hapsîn, (învechit) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (figurat) dur, negru. (Un om barbar; se poartă barbar.) 3. adjectiv crud, feroce, inuman, nemilos, neomenos, sălbatic, (învechit) vărvăresc, (figurat) dur. (Un procedeu barbar.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBÁR, -Ă, barbari, -e, substantiv masculin și forme 1. Nume dat în antichitate de greci și de romani oricărei persoane care făcea parte dintr-o populație străină și pe care ei o considerau pe o treaptă de cultură inferioară. 2. (La m. plural ) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care s-au așezat, la începutul evului mediu, în Europa; (la sg.) persoană făcând parte dintr-un asemenea popor. 3. figurat (Adesea adjectival) Persoană care se comportă în mod necivilizat, care are o purtare grosolană, sălbatică. – în franceză barbare (neologism din limba latină barbarus). Forme diferite ale cuvantului barbar: barbar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBÁR, -Ă, barbari, -e, substantiv masculin și forme 1. Nume dat, în antichitate, de greci și de romani oricui nu era grec sau roman. 2. (La m. plural ) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa; (și la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. figurat (Adesea adjectival) Persoană necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ Persoană cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din limba franceza barbare, latina barbarus. Forme diferite ale cuvantului barbar: barbar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBÁR, -Ă, barbari, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. (Nume dat, în Antichitate, de greci și de romani celor) care aparțineau altor popoare. 2. (La m. plural ) (Nume generic dat popoarelor) care au migrat la începutul Evului Mediu în Europa; (și la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. figurat (Persoană) necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ (Persoană) cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din limba franceza barbare, latina barbarus. Forme diferite ale cuvantului barbar: barbar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBÁR, -Ă substantiv masculin și forme 1. Nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine care nu vorbea latina sau greaca; străin. 2. (La plural ) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Imperiul roman în primele secole ale erei noastre; (la sg.; rar) individ care aparține unui asemenea popor. 3. (figurat; adesea adjectiv) Om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. [accentuat și bárbar. / < latina barbarus, greacă barbaros – străin, conform limba franceza barbare]. Forme diferite ale cuvantului barbar: barbar-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru barbar: barbár, barbară [Atestat: PSALT. SCH. 379 / V: (înv) varvar, barbară / Etimologie: lat barbarus, -a, -um] 1-2 smf, a (Ant; despre oameni) (Persoană) care nu face parte din civilizația greco-romană. 3-4 smf, a (Persoană) care vorbește altă limbă. 5-6 smf, a (Înv) (Om) păgân. 7-8 smf, a (Înv) (Om) incult. 9-10 smf, a (Persoană) fără rafinament. 11-12 smf, a (Om) grosolan. 13-14 av, a (Într-un mod) crud. Forme diferite ale cuvantului barbar: barbară Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBÁR, -Ă substantiv masculin forme 1. nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine. 2. (la plural) nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu; (sg.) individ aparținând unui asemenea popor. 3. (figurat; și adjectiv) om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. • (adverb) în mod crud, sălbatic. (< limba franceza barbare, latina barbarus) Forme diferite ale cuvantului barbar: barbar-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru barbar: barbár (barbáră), adjectiv – Sălbatic, crud. – Variante (învechit) varvar. – Mr. varvar. în franceză barbare, din latina barbarus. În forma sa mai veche, totuși, apare în limba română din secolul XVI, din greacă βάρβαρος, sau din rezultatul ei limba slavă (veche) , varŭvarŭ. derivat barbarie, substantiv feminin; barbarism, substantiv neutru; barbariza, vezib. (a aduce în stare de barbarie); varvar(ic)esc, adjectiv (barbar, crud). Forme diferite ale cuvantului barbar: barbáră Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBÁR2 barbari m. 1) (în antichitate) Nume dat de greci și de romani celor care aparțineau unei populații străine. 2) la plural Nume dat popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu. 3) Individ care aparținea unui asemenea popor. 4) figurat Persoană care se comportă în mod necivilizat. /<lat. barbarus, limba franceza barbare Forme diferite ale cuvantului barbar: barbari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BARBAR: BARBÁR1 barbară (barbari, barbare) 1) și adverbial Care ține de barbari; propriu barbarilor. Triburi barbare. 3) și substantival (despre persoane) Care este lipsit de milă; crud; nemilos; sălbatic. Purtare barbară. 3) și substantival figurat Care vădește lipsa de respect față de cultură și civilizație; sălbatic. /<lat. barbarus, limba franceza barbare Forme diferite ale cuvantului barbar: barbară barbari barbare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru barbar: barbar a. și m. 1. străin de cultură, necivilizat: popor barbar; 2. crud, neomenos: inimă barbară; 3. incult, necorect: stil barbar. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru barbar: barbár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural barbári; adjectiv feminin, substantiv feminin barbáră, plural barbáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Barb/ăr: Barb/ăr, -ur vezi Barbura I 3. Forme diferite ale cuvantului barb/ar: barb/ar-ur Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru barbar: barbár substantiv masculin, plural barbári Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BARBAR' bărbănócBĂRBÂNȚĂBărbănțanuBărb/anulBARBÁRbarbárăbarbarátițăbărbărătúrăBARBAREA |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL barbar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului barbar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Triburi, neamuri barbar. Un om barbar; se poartă barbar. Un procedeu barbar. Barbár, barbară [Atestat: PSALT. 379 / V: înv varvar, barbară / Etimologie: lat barbarus, -a, -um] 1-2 smf, a Ant; despre oameni Persoană care nu face parte din civilizația greco-romană. BARBÁR2 barbari m. BARBÁR1 barbară barbari, barbare 1 și adverbial Care ține de barbari; propriu barbarilor. Triburi barbare. Purtare barbară. Triburi, neamuri barbar. Un procedeu barbar. |
GRAMATICA cuvântului barbar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului barbar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul barbar poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE barbar? Vezi cuvântul barbar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul barbar?[ bar-bar ] Se pare că cuvântul barbar are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL barbar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Alb de zinc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul barbar are forma: barbári
