 | as |
|
| Belşug [ bel-şug ] VEZI SINONIME PENTRU belşug PE ESINONIME.COM definiția cuvântului belsug în mai multe dicționareDefinițiile pentru belsug din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BELȘUG: BELȘÚG substantiv neutru (În opoziție cu lipsă; uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Cantitate mare de bunuri materiale care depășește ceea ce e necesar; abundență; prisos, îmbelșugare, bogăție. Mai mulțumim partidului o dată, Și mulțumim la toți care-l conduc, Și o să dăm producție bogată, Să fie pace bună și belșug! DEȘLIU, M. 72. Era o mîngîiere belșugul de apă din primăvara blîndă, plină de fâgăduinți. CĂLUGĂRU, O. P. 212 Luați [birul] de la ăi mari, cu pătulele pline. Pe ei seceta nu i-a lovit, căci au hrană din anii de belșug. PAS, L. I 17. Se vede c-o început a fi belșug în țară despre tagma patrioților. ALECSANDRI, T. 571. • figurat E-atît belșug de viață puternică și trează În oamenii, aceștia. DEȘLIU, în POEZ. N. 166. • Locuţiune adverbiala Din belșug = din plin, cu prisosință, în cantitate mare. Semănăturile de toamnă au răsărit din belșug. SAHIA, U.R.S.S. 95. Din belșug să ai toate și totuși fără cheltuială nu poți să ții o casă. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, vezi M. 130. – Variante: bielșúg (SADOVEANU, Z. C. 145, CREANGĂ, I P. 330), bilșúg (DELAVRANCEA, S. 219, ODOBESCU S.A. 110) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BELȘUG: BELȘUG s. 1. abundență, bogăție, îmbelșugare, îndestulare, prisos, (rar) afluență, mănoșie, răsfăț, risipă, (livresc) opulență, profuziune, (popular) jertfă, (prin Olt.) temei, (învechit) sătul, săturare, spor. (belsug de bunuri.) 2. bogăție, bunăstare, prosperitate, (popular) pricopseală, (Transilvania) prindoare, (învechit) salut, scumpete, scumpie, spor, (figurat) înflorire. (belsug în care se afla.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru belșug: belșúg sn [Atestat: VARLAAM, C., ap. DA / V: bie-, bil-, (înv) bevșag, bevș-, birș-, bișag, biș-, biușag, biușig, biuș-, bivșag, bivș- / Plural: (rar) belsuguri / Etimologie: mg böség] 1 Cantitate mare de bunuri necesare traiului Si: abundență, bogăție, îmbelșugare Cf berechet, har, prisosință, sațiu, sloată, spor. 2 (Îlav) Din belsug În cantitate mare.[1] Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru belșug: belșúg, bĭelșúg și bilșúg n., plural urĭ (ung. bölség, bóvség, böség. vezi biŭ). Abundanță, îmbelșugare: a trăi în belșug. Din belșug, (vechĭ și de biŭ), în abundanță, cu îmbelșugare, mult: avem lemne din belșug. – În Olt. bișág. Vechĭ bișúg, biŭșúg, bivșúg, bevșúg, bivșág. Forme diferite ale cuvantului belsug: bĭelșúg belsug-it Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru belșug: belșúg (belșúguri), substantiv neutru – Abundență, bogăție, îmbelșugare. – Variante bi(e)șug, bi(v)șug, biușug, bișag, etc., toate învechit în limba maghiara bőseg (Cihac, II, 481). – derivat belșugos, adjectiv (abundent); îmbelșuga, verb (a face să devină îmbelșugat); îmbelșugat, adjectiv (abundent, bogat). Forme diferite ale cuvantului belsug: belșúguri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BELȘUG: BELȘÚG, belșuguri, substantiv neutru Cantitate îndestulătoare de bunuri (necesare traiului); abundență, bogăție, îmbelșugare. • Locuţiune adverbiala Din belșug = în cantitate mare, din plin. [Variante: (regional) bielșúg, bilșúg substantiv neutru] – Din limba maghiară böség.[1] Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BELȘUG: BELȘÚG substantiv neutru Cantitate mare de bunuri materiale care depășește ceea ce e necesar; abundență, prisos. • Locuţiune adverbiala Din belșug = în cantitate mare, din plin. [Variante: bielșúg, bilșúg substantiv neutru] – limba maghiară böség.[1] Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BELȘUG: BELȘÚG substantiv neutru Cantitate îndestulătoare de bunuri (necesare traiului); abundență, bogăție. • Locuţiune adverbiala Din belșug = în cantitate mare, din plin. [Variante: (regional) bielșúg, bilșúg substantiv neutru] – Din limba maghiară böség.[1] Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BELȘUG: BELȘÚG belsuguri n. Cantitate de bunuri care întrece cu mult necesitățile obișnuite; abundență; îndestulare. * Din belșug a) în cantitate mare; mult; b) din plin; cu prisosință. /<ung. bölség Forme diferite ale cuvantului belsug: belsuguri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru belșug: belșug n. abundanță, îndestulare: trăiește în belșug. [Ung. BÖLSÉG]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru belșug: belșúg substantiv neutru, plural belșúguri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Belșug: Belșug ≠ mizerie, sărăcie Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru belșug: belșúg substantiv neutru, plural belșúguri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BELSUG' belótăBELOWBELOZERSKIBELȘÍȚĂBelșugBELȘUGÓSBELȚBELTEÁbelteríe |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL belșug Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului belșug dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Belșug de bunuri. Belșug în care se afla. DA / V: bie-, bil-, înv bevșag, bevș-, birș-, bișag, biș-, biușag, biușig, biuș-, bivșag, bivș- / Plural: rar belșuguri / Etimologie: mg böség] 1 Cantitate mare de bunuri necesare traiului Si: abundență, bogăție, îmbelșugare Cf berechet, har, prisosință, sațiu, sloată, spor. 2 Îlav Din belșug În cantitate mare. Belșug de bunuri. BELȘÚG belșuguri n. |
GRAMATICA cuvântului belșug? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului belșug. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul belșug poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE belşug? Vezi cuvântul belşug desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul belşug?[ bel-şug ] Se pare că cuvântul belşug are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL belșug Inţelegi mai uşor cuvântul belșug dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Din belșug = din plin, cu prisosință, în cantitate mare Locuţiune adverbiala Din belșug = în cantitate mare, din plin Locuţiune adverbiala Din belșug = în cantitate mare, din plin Locuţiune adverbiala Din belșug = în cantitate mare, din plin |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL belșug |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Blocadă economică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul belșug are forma: belșúguri
