 | as |
|
| Bibic [ bi-bic ] VEZI SINONIME PENTRU bibic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bibic în mai multe dicționareDefinițiile pentru bibic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BIBIC: BIBÍC, bibici, substantiv masculin (Familiar, de obicei la vocativ) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite. Mai bine fă cum te-nvăț eu, bibicule. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 74. Îi scriu: «Bibicule, Mangafaua pleacă mîine, miercuri, la Ploieștii. CARAGIALE, O. I 186. [Era] un bilet de amor de la o damă către «bibicul» ei. CARAGIALE, O. I 192. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bibic: bibíc2, bibică substantiv masculin și feminin [Atestat: CARAGIALE, T. II, 84 / Plural: bibicici, -ice / Etimologie: nesigură cf bibi1] (Înv; fam) Termen de dezmierdare Si: drag, iubit, (gmț) bibiloi. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BIBIC: BIBÍC2, -Ă, bibici, -ce, substantiv masculin și forme (învechit și fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. – conform bibi. Forme diferite ale cuvantului bibic: bibic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BIBIC: BIBÍC2, -Ă, bibici, -ce, substantiv masculin și forme (familial) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. – conform bibi. Forme diferite ale cuvantului bibic: bibic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BIBIC: BIBÍC bibicci m. Pasăre migratoare de baltă, de talie mică, cu moț și cu penaj colorat; nagâț. /<ung. bibic Forme diferite ale cuvantului bibic: bibicci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru bibic: bibíc (bibíci), substantiv masculin – Iubit. Variante (învechit) bibi. în franceză bibi. Cuvînt fam., ca și derivat bibică, substantiv feminin (iubită). Forme diferite ale cuvantului bibic: bibíci Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BIBIC: BIBÍC2, -Ă, bibici, -e, substantiv masculin și forme (familial) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite. – în franceză bibi. Forme diferite ale cuvantului bibic: bibic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bibic: *bibíc, -ă substantiv (în franceză bibi, a.î.). Fam. Termen de alintătură unui copil, unei fete. vezi gigea. Forme diferite ale cuvantului bibic: bibic-ă -ohál Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bibic: bibíc1 substantiv masculin [Atestat: BARCIANU / Plural: bibicici / Etimologie: mg bibic] (Orn; Trs) Nagâț (Vanellus vanellus). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru bibic: bibíc (bibíci), substantiv masculin – (Transilvania) Nagîț. în limba maghiara bibic (Cihac, II, 512). Forme diferite ale cuvantului bibic: bibíci Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bibic: bibíc3 s [Atestat: H II, 81 / Plural: nct / Etimologie: nct] (Reg; rar) Haină de damă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BIBIC: BIBÍC1, bibici, substantiv masculin (ornitologie) Nagâț. – Din limba maghiară bibic. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BIBIC: BIBÍC1, bibici, substantiv masculin (ornitologie) Nagâț. – Din limba maghiară bibic. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BIBIC: BIBÍC1, bibici, substantiv masculin (ornitologie) Nagâț. – limba maghiară bibic. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bibic: bibíc2 (persoană) (învechit, fam.) substantiv masculin, plural bibíci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bibic: bibíc (pasăre, persoană) substantiv masculin, plural bibíci Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bibic: bibíc1 (pasăre) substantiv masculin, plural bibíci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bibic: bibic substantiv verbal NAGÎȚ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BIBIC' biberétBIBERÓNBibescubibíBIBÍCbibícăbibílbibilíBIBILÍCĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bibic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bibic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bibíc2, bibică substantiv masculin și feminin [Atestat: CARAGIALE, T. II, 84 / Plural: bibicici, -ice / Etimologie: nesigură cf bibi1] Înv; fam Termen de dezmierdare Si: drag, iubit, gmț bibiloi. BIBÍC bibicci m. Bibíc1 substantiv masculin [Atestat: BARCIANU / Plural: bibicici / Etimologie: mg bibic] Orn; Trs Nagâț Vanellus vanellus. |
GRAMATICA cuvântului bibic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bibic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bibic poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bibic? Vezi cuvântul bibic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bibic?[ bi-bic ] Se pare că cuvântul bibic are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bibic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Invers proporționale?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bibic are forma: bibíci
