 | as |
|
| Bibliografie [ bi-bli-o-gra-fi-e ] VEZI SINONIME PENTRU bibliografie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bibliografie în mai multe dicționareDefinițiile pentru bibliografie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, substantiv feminin 1. Listă a scrierilor referitoare la o anumită problemă, cu date indicînd anul și locul tipăririi, formatul etc.; înșirarea operelor unui autor, cu indicarea diferitelor ediții; totalitatea lucrărilor scrise cu privire la o anumită problemă. Bibliografie critică = bibliografie care cuprinde și aprecieri critice asupra scrierilor înșirate. 2. Publicație periodică sau carte cuprinzînd studii sau repertorii bibliografice. Bibliografia romînească veche [titlu]. ♦ Listă a tipăriturilor recent apărute. 3. Știința care se ocupă de probleme legate de tipăriturile vechi (ediții, foimat, dimensiuni etc.); disciplina bibliografului. 4. Material informativ asupra unei probleme. Consultanții... dau cititorilor sfaturile necesare în legătură cu bibliografia pentru anumite probleme ce-i interesează. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2685. – Pronunțat: -bli-o-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, substantiv feminin 1. Listă a scrierilor referitoare la o problemă; înșirare a operelor unui autor, cu indicarea diferitelor ediții; totalitatea lucrărilor scrise asupra unei anumite probleme. • Bibliografie critică = bibliografie care conține aprecieri critice asupra scrierilor înșirate. 2. Carte care cuprinde repertorii bibliografice. ♦ Listă a tipăriturilor recent apărute. 3. Știință care se ocupă de probleme legate de tipărituri (vechi). 4. Material informativ asupra unei probleme. [ pronunție: -bli-o] – în franceză bibliographie (<gr.). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFÍE bibliografiei forme 1) Disciplină care se ocupă cu descrierea și sistematizarea textelor imprimate pentru a înlesni folosirea lor de către cititori. 2) Listă (cu indicațiile de rigoare) a scrierilor care tratează aceeași problemă; material informativ asupra unei probleme. 3) Listă (exhaustivă sau selectivă) a lucrărilor unui autor. 4) Publicație (periodică) care include titluri de tipărituri recent apărute. [articulat bibliografia; genitiv dativ bibliografiei; silabe -fi-e] /<fr. bibliographie Forme diferite ale cuvantului bibliografie: bibliografiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFÍE substantiv feminin 1. Disciplină care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al edițiilor operelor etc. 2. Listă (cu indicații asupra titlului, anului și locului tipăriturii) a scrierilor care se referă la o anumită problemă; material informativ asupra unei probleme. ♦ totalitatea operelor unui autor. 3. Listă, publicație (periodică) care cuprinde titluri recent apărute. [Gen. -iei. / limba franceza bibliographie, conform greacă biblion – carte, graphein – a scrie]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFÍE substantiv feminin 1. ramură a bibliologiei care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al edițiilor de opere literare, cu descrierea, aprecierea, sistematizarea și răspândirea publicațiilor. 2. listă a scrierilor care se referă la o anumită problemă. • material informativ asupra unei probleme. • totalitatea operelor unui autor. 3. listă, publicație (periodică) cuprinzând titluri recent apărute. (< limba franceza bibliographie) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bibliografie.: bibliografíe. substantiv feminin [Atestat: IORGA, L. I. 96 / P: bibliografie.bli-o- / Plural: bibliografie.ii / Etimologie: franceza bibliographie] 1 Listă (cu indicații asupra titlului, anului și locului tipăriturii) a lucrărilor unui autor sau a celor referitoare la o anumită problemă. 2 Carte care cuprinde o bibliografie (1). 3 Ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea, aprecierea, sistematizarea și răspândirea publicațiilor. 4 Material informativ asupra unei probleme. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, substantiv feminin 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă. 2. Cartea care cuprinde o bibliografie (1). 3. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea, aprecierea, sistematizarea și răspândirea publicațiilor. 4. Material informativ asupra unei probleme. [ pronunție: -bli-o-] – Din limba franceza bibliographie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, substantiv feminin 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă. 2. Carte care cuprinde o bibliografie (1). 3. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea, aprecierea, sistematizarea și răspândirea publicațiilor. 4. Material informativ asupra unei probleme. [ pronunție: -bli-o] – Din limba franceza bibliographie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bibliografie: bibliografie forme 1. cunoașterea și descrierea cărților; 2. carte ce conține aceste informațiuni: Bibliografia română; 3. însemnarea scrierilor relative la un subiect dat: bibliografie medicală. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bibliografie: *bibliografíe forme (vgr. bibliographia). Știința bibliografuluĭ. Carte care cuprinde informațiunĭ despre cărțĭ, edițiunile, prețu lor ș.a. Însemnarea scrierilor relative la un subiect dativ Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bibliografie: bibliografíe (bi-bli-o-gra-) substantiv feminin, articulat bibliografía, genitiv dativ articulat bibliografíei; plural bibliografíi, articulat bibliografíile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE substantiv (rar) literatură. (A studiat bibliografie de specialitate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bibliografie: bibliografíe substantiv feminin (silabe -bli-o-gra-) → grafie Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BIBLIOGRAFIE' bibliognozíebibliográfbibliografiábibliográficBIBLIOGRAFÍEbibliografiérebibliolatríebibliológbibliológă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bibliografie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bibliografie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii BIBLIOGRAFÍE bibliografiei forme 1 Disciplină care se ocupă cu descrierea și sistematizarea textelor imprimate pentru a înlesni folosirea lor de către cititori. 96 / P: bibliografiebli-o- / Plural: bibliografieii / Etimologie: franceza bibliographie] 1 Listă cu indicații asupra titlului, anului și locului tipăriturii a lucrărilor unui autor sau a celor referitoare la o anumită problemă. A studiat bibliografie de specialitate. A studiat bibliografie de specialitate. |
GRAMATICA cuvântului bibliografie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bibliografie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bibliografie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bibliografie? Vezi cuvântul bibliografie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bibliografie?[ bi-bli-o-gra-fi-e ] Se pare că cuvântul bibliografie are şase silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL bibliografie Inţelegi mai uşor cuvântul bibliografie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeBibliografie critică = bibliografie care cuprinde și aprecieri critice asupra scrierilor înșirate Bibliografie critică = bibliografie care conține aprecieri critice asupra scrierilor înșirate |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bibliografie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Coriză spasmodică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bibliografie are forma: bibliografíi
