 | as |
|
| Bielorus [ bi-e-lo-rus ] VEZI SINONIME PENTRU bielorus PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bielorus în mai multe dicționareDefinițiile pentru bielorus din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bielorus: bielorús, bielorusă [Atestat: DEX2 / Plural: bielorusuși, bieloruse / Etimologie: rs бeлopyc] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația Bielorusiei. 3-4 smf, a (Om) originar din Bielorusia. 5 substantiv masculin plural Populație care locuiește în Bielorusia. 6 a Care aparține Bielorusiei. 7 a Care aparține bielorușilor (5). 8 a Privitor la Bielorusia. 9 a Privitor la bieloruși (5). 10 a Care este specific Bielorusiei. 11 a Care este specific bielorușilor (5). 12 substantiv feminin Limbă vorbită în Bielorusia. Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorusă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BIELORUS: BIELORÚS, -Ă, bieloruși, -se, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Persoană care face parte din populația de bază a Bielorusiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Bielorusiei, sau populației ei, privitor la Bielorusia sau la populația ei. – Din limba rusă belorus. Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorus-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BIELORUS: BIELORÚS, -Ă, bieloruși, -se, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care aparține R.S.S. Bieloruse sau populației ei, privitor la R.S.S. Bielorusă sau la populația ei. 2. S. m. și forme Persoană care face parte din populația de bază a R.S.S. Bieloruse. [ pronunție: bie-] – Rus belorus. Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorus-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BIELORUS: BIELORÚS2 bielorussă (bielorusși, bielorusse) m. și forme Persoană care face parte din populația de bază a Bielorusiei sau este originară din Bielorusia. [silabe bie-lo-] /<rus. belorus Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorussă bielorusși bielorusse Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BIELORUS: BIELORÚS, -Ă adjectiv, substantiv masculin forme (locuitor) din Bielorusia (Belarus). • (substantiv neutru) unul dintre dialectele slavei orientale, vorbit de bieloruși. (< limba rusă belorus) Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorus-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BIELORUS: BIELORÚS1, -Ă, bieloruși, -se, adjectiv Care aparține Bielorusiei, care este originar din Bielorusia. Ansamblu de dansuri bieloruse. – Pronunțat: bie-. Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorus-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BIELORUS: BIELORÚS2, -Ă, bieloruși, -se, substantiv masculin și forme Persoană care locuiește sau care este originară din Bielorusia. – Pronunțat: bie-. Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorus-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bielorus: bielorús substantiv masculin, adjectiv masculin (silabe bie-), plural bielorúși; forme singular bielorúsă, genitiv dativ articulat bielorúsei, plural bielorúse Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BIELORUS: BIELORÚS1 bielorussă (bielorusși, bielorusse) Care aparține Bielorusiei sau populației ei. [silabe bie-lo-] /<rus. belorus Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorussă bielorusși bielorusse Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BIELORUS: BIELORÚS, -Ă, adjectiv, substantiv masculin și forme vezi belarus. Forme diferite ale cuvantului bielorus: bielorus-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bielorus: bielorús vezi belarús Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BIELORUS' BIELbiélăBIELEFELDbielétăbielorúsbielorúsăBielorúsiaBIELSKIBIELȘÚG |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bielorus Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bielorus dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bielorús, bielorusă [Atestat: DEX2 / Plural: bielorusuși, bieloruse / Etimologie: rs бeлopyc] 1-2 smf, a Persoană care face parte din populația Bielorusiei. BIELORÚS2 bielorussă bielorusși, bielorusse m. BIELORÚS1 bielorussă bielorusși, bielorusse Care aparține Bielorusiei sau populației ei. |
GRAMATICA cuvântului bielorus? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bielorus. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bielorus poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bielorus? Vezi cuvântul bielorus desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bielorus?[ bi-e-lo-rus ] Se pare că cuvântul bielorus are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bilet de bancă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul bielorus are forma: bielorúsă
La plural substantivul bielorus are forma: bielorúși
