 | as |
|
| Bîntui [ bîn-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU bîntui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bintui în mai multe dicționareDefinițiile pentru bintui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BÎNTUI: BÎNTUÍ, bîntui, verb IV. 1. intranzitiv (Despre, un element dezlănțuit al naturii, o epidemie, o pacoste, o nenorocire; figurat despre griji, necazuri) A se abate, cu furie și pentru o durată (relativ) mare, aducînd pagube; a face ravagii. Visez ca vijeliile cumplite Ce-au bîntuit in aste părți... [copiii] să le-auză numai povestite. BENIUC, vezi 17. După ce-a bîntuit cît i-a fost rînduiala, viscolul a stat. SADOVEANU, P. M. 180. Aflu din țară că p-acolo bîntuie ger strașnic. CARAGIALE, O. VII 112. • tranzitiv (Cu privire la locul sau persoana care pătimește) Cite alte vești de-acestea nu bîntuie bordeiele răchițencelor. CAMILAR, N. I 336. In toată domnia noastră griji multe ne-au bîntuit [zise împăratul Kira]. SADOVEANU, despre P. 164. Chelbea bîntuie plășile Răcăciunii, Gîrlele și Bilieștii. IONESCU, P. 178. Jălania și tristețea bîntuiau acuma casa popii. ȘEZ. IV 186 • figurat - Țăranul... cu un singur cuvînt... arată furtuna ce-i bîntuie sufletul. GHEREA, ST. Hristos II 244. • reflexiv pasiv Pe cînd Moldavia se bîntuia de războaie și de răscoale, [Alexandru cel Bun] zidi aproape de biserică și un turn de piatră. NEGRUZZI S.I 213. 2. tranzitiv (Învechit; subiectul este o persoană, complementul arată o țară, un ținut) A pustii, a devasta; (complementul indică o colectivitate) a împila, a asupri, a oprima. [Alexandru-vodă] bîntuia cumplit țara cu asuprelile sale. ISPIRESCU, M. vezi 4. În tot cursul verii [posturile turcești de la Rahova] ne zădărise... bîntuind tare tîrgulețul nostru Bechetul și împrejmuirile lui. ODOBESCU, S. III 568. Dumnezeu să te întărească în gîndul ce ai pus de a nu mai... bîntui norodul. NEGRUZZI, S. I 151. (În basme și superstiții) Chimera... bintuia nouă țări împrejurul sălașului ei. ISPIRESCU, U. 121 După bucluc umbli, peste bucluc ai dativ.. Să te înveți tu de altă dată a mai bîntui oamenii, sarsailă spurcat ce ești. CREANGĂ, P. 306. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bîntui: bîntui verb vezi ASUPRI. EXPLOATA. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. NĂPĂSTUI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. TIRANIZA. URGISI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BINTUI' bíntăBINTĂTUÍbintătuiálăBînteaBÎNTUÍbîntuírebîntuítBÎNTUITÓRBINUCLEÁT |
GRAMATICA cuvântului bîntui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bîntui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bîntui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE bîntui? Vezi cuvântul bîntui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bîntui?[ bîn-tu-i ] Se pare că cuvântul bîntui are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A vorbi cu cineva între patru ochi sau între patru pereți?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
