eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție bob


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Bob [ bob ]
VEZI SINONIME PENTRU bob PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului bob în mai multe dicționare

Definițiile pentru bob din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB3, (1,

3) boabe, substantiv neutru și (2) bobi, substantiv masculin

1. Sămînță de mazăre, de fasole, de porumb, de mac etc. (scoasă din păstaie, din spic, din capsulă etc.); grăunte, boabă. Împarte o grămadă de boabe de fasole. CĂLUGĂRU, O. P. 441. Părinții mei dau țării bob din spic! BENIUC, vezi 91. Într-o dimineață cum mătura prin casă... iată vede un bob de piper jos și se pleacă de-l ridică și-l pune pe masă. RETEGANUL, P. V 26. Pe la noi pe la Heleu... Patru boabe pe-un ștuleu. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 471.
       • (Cu sens colectiv) Spicele răscoapte... încărcate cu bob mare și greu. DELAVRANCEA, S. 195.
       • Locuţiune adverbiala Bob cu (sau de) bob = pe încetul, cu grijă, cu răbdare, unul cîte unul. În această culă neagră, bob cu bob am adunat Rodul bun. DAVILA, vezi vezi 135. Din bob în bob = amănunțit. Dacă nu știi, ți-aș arăta Din bob în bob amorul. EMINESCU, O.I 174.
       • Expresia: A nu zice bob = a nu zice nimic. Nu zise nici măcar bob. ISPIRESCU, la TDRG. A nu pricepe bob = a nu pricepe nimic, a nu înțelege de loc; a nu pricepe boabă.

2. (La plural ) Semințe de porumb, fasole, mazăre etc. din a căror așezare (pe fundul unei site) cred cei superstițioși că se poate ghici viitorul. Nici baba cu bobii, nici oștenii cu roibii Nu știu care-i peșterea Unde-i Cloșca și Horea. BENIUC, vezi 162. Și într-adevăr mai potrivit sat nici cu bobii nu s-ar fi putut găsi. SLAVICI, O. I 56.
       • Locuţiune adverbiala Bob numărat = Întocmai, clar, limpede, lămurit, deslușit, amănunțit, exact. Catargiu șezu, bob numărat, treizeci de minute, după care ieși. PAS, L. I 281. Nenea Hristodor... dovedește, bob numărat, că arenzile au scăzut. DELAVRANCEA, S. 144. Le-au povestit toate, bob numărat, după cum s-au fost întîmplat. SBIERA, P. 277.
       • Expresia: A trage (sau a întinde, a pune) bobii sau a da (în) bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor. Dar poate da ea bobi cu sîta! O fierbe ciuda pe urîta Că-s mai frumoasă decît ea, Și-atîta! COȘBUC, P. I 129. Babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi, toți zodierii și cărturăresele pe la care căutase pentru mine... îi băgase mamei o mulțime de bazaconii în cap. CREANGĂ, A. 12.

3. (Adesea în metafore și comparații) Obiect mic (de obicei rotund) izolat dintr-o mulțime de obiecte asemănătoare ( vezi fir, grăunte); cantitate mică dintr-un lichid, strop. Și bobul de nisip sub furia uraganelor Nu e întreg deșertul? BARANGA, vezi A.

9. Noaptea era fără lună și stelele erau așa de multe, ca boabe nenumărate de aur. SADOVEANU, C. II 437. Lacrămile alunecau în boabe mari de pe obraz pe piept. BASSARABESCU, vezi

13. Lin desface umbra și de crengi anină Scînteieri albastre, boabe de lumină. TOPÎRCEANU, B. 78. Frunzele verzi, fragede, pline de boabe de apă, sub razele soarelui, aveau sclipiri de diamante. DUNĂREANU, N. 134. Printre crengi pierdute-n ceață Luna-ncet la geam apare, Aruncînd pe flori de gheață Boabe de mărgăritare. IOSIF, PATR. 45. S-adun flori în șezătoare De painjen tort să rumpă, Și anină-n haina nopții Boabe mari de piatră scumpă. EMINESCU, O. I 72.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

bob
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bob:
bob1 [Atestat: (1588) cuvânt despre BĂTR. I, 309 / V: bobă (1) (Plural: bobe) substantiv feminin / Plural: bobi sm, boabe, (nob) boburi / Etimologie: vsl бoбъ] 1 substantiv masculin Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari și cu semințe ovale, turtite (Vicia faba). 2 substantiv masculin (Îs) bob-de-țarină Specie sălbatică a bobului (1), cu flori roșiatice (Lathyrus platyphyllos) Si: (Buc) unge-căi. 3 substantiv masculin Exemplar din această specie. 4 substantiv masculin Sămânța bobului (1). 5-6 sn Sămânță de cereale (sau de legume) care fac fructe păstăi Si: boabă (4), grăunte. 7 (Pop; îe) Câtu-i negrul bobului Foarte puțin Si: cât negru sub unghie. 8 (Pop; despre femei; îe) A mânca bob A rămâne însărcinată. 9 substantiv masculin (Îe) A da (a trage sau a întinde în bobi) A prevesti cu ajutorul bobilor. 10 substantiv masculin (Pop; îe) A-i fi (cuiva) bobii numărați A-l aștepta (pe cineva) o primejdie. 11 substantiv masculin (Pop; îe) (Parcă) a da(t) cu bobii S-a întâmplat întocmai (și în scurt timp). 12 sn (Îlav) bob de bob cu bob Cu grijă și răbdare. 13 sn (Îal) Amănunțit. 14 sn (Îlav) Din bob în bob Amănunțit. 15 substantiv masculin (Îlav) bob numărat Întocmai. 16 substantiv masculin (Îal) Exact. 17 substantiv masculin (Îal) Amănunțit. 18 substantiv masculin (Îal) Clar. 19 substantiv masculin Orice părticică de materie care seamănă cu un bob (4). 20 sn (Teh; înv) Granulă. 21 substantiv masculin (Înv; îe) A-i sări cuiva bob ii din nas A-i sări mucii sau sângele din nas. 22 sn Boabă. 23 (Îe) Nu... bob, nici... bob Nimic Si: deloc, nici o iotă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BOB
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB1 (< limba slavă (veche) ) substantiv neutru, substantiv masculin

1. S. m. Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu tulpina înaltă de 80-120 cm, fistuloasă, cu frunze penat-compuse, flori albe sau roze și fructe păstăi mari, pieloase (Vicia faba); originară din Asia, este cultivată pentru nutreț.

2. substantiv neutru Fructul bobului (1) și mai ales sămînța lui comestibilă (scoasă din păstaie).
♦ P. analog. Fruct sau sămînță a unor plante, mai ales a cerealelor; grăunte.

3. S. m. plural Boabe (2) cu care se ghicește viitorul.
♦ Expresia: A da în bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor.

4. substantiv neutru Obiect de forma unui bob (2), izolat dintr-o masă de obiecte asemănătoare; fir (de nisip), strop (de apă).

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

BOB
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB1, (1) boabe, substantiv neutru, (2) bobi, substantiv masculin

1. substantiv neutru Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; grăunte, boabă (2).
       • Locuţiune adverbiala Bob cu bob = cu grijă și răbdare; amănunțit. Din bob în bob = amănunțit. Bob numărat = întocmai, exact.
       • Expresia: A da (sau a ghici) în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor.
♦ Orice părticică de materie friabilă care seamănă cu un grăunte. Bob de nisip.

2. S. m. Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari și cu semințe ovale, turtite (Vicia faba); măzăriche (I).
♦ P. restr. Sămânța acestei plante. [plural și: (1, m.) bobi]

– Din limba slavă (veche) bobŭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



BOB
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB1, (1) boabe, substantiv neutru (2, rar

1) bobi, substantiv masculin

1. substantiv neutru Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; grăunte, boabă (2).
       • Locuţiune adverbiala Bob cu bob = cu grijă și răbdare; amănunțit. Din bob în bob = amănunțit. Bob numărat = întocmai, exact.
       • Expresia: A da (sau a ghici) în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor.
♦ Orice părticică de materie friabilă care seamănă cu un grăunte. Bob de nisip.

2. S. m. Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari și cu semințe ovale, turtite (Vicia faba); măzăriche (I).
♦ P. restr. Sămânța acestei plante.

– Din limba slavă (veche) bobŭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BOB
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB1 substantiv masculin

1. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu fructele păstăi mari, umflate și cu semințele ovale, turtite (Vicia faba). Frunzulița bobului, Sus pe malul Oltului... TEODORESCU, P. P. 635.

2. Fructul acestei plante și (mai ales) sămînța ei comestibilă (scoasă din păstaie).; Baba au vărsat... în tindă un sac cu bob și i-au poroncit ca să-l strîngă de-acolo curat. SBIERA, P. 212. Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște, turte cu julfă și vărzare? CREANGĂ, A.

10.
       • (În comparații, cu aluzie la dimensiunile mari ale seminței) Curgeau sudorile de pe ei ca bobul. RETEGANUL, P. III 60.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BOB
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB2, (1,

3) boabe, substantiv neutru, (2) bobi, substantiv masculin

1. Sămânță unor plante (scoasă din păstaie, din cocean, din spic etc.); grăunte.
       • Locuţiune adverbiala Bob cu (sau de) bob = pe încetul, cu răbdare. Din bob în bob = amănunțit.

2. (La plural ) Boabe (1) din a căror așezare cei superstițioși cred că se poate ghici viitorul.
       • Locuţiune adverbiala Bob numărat = întocmai, exact.
       • Expresia: A da în bobi = a face prevestiri cu ajutorul bobilor.

3. Obiect mic (rotund) izolat dintr-o masă de obiecte asemănătoare; cantitate mică dintr-un lichid; strop. Bob de nisip. Boabe de mărgăritar.

– Din bob1.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

bob
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bob:
bob n. și m.

1. (plural boabe), globuleț mai mic decât o boabă: bob de grâu, de mărgăritar;

2. nume colectiv pentru toate grăunțele: orzul a legat bob mult;

3. plantă alimentară ale cării flori albe și roșiatice sunt pătate cu negru (Vicia faba); bob-de-țarină, plantă leguminoasă cu fructe oblonge, cu semințe cenușii (Latirus platyphyllos);

4. (plural bobi), boabe de porumb sau de fasole; a da cu bobii, a prevesti viitorul după pozițiunea și combinarea a 41 de bobi; figurat a nemeri; bob numărat, tocmai pe tocmai. ║ adverb nimic: nu zice bob [slava BOBŬ].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BOB
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB1 bobi m.

1) Plantă leguminoasă cu fructul păstaie, cu semințe mari, ovale și plate.

2) Sămânța acestei plante.

3) (cu sens colectiv) Cantitate mare de semințe ale acestei plante. * A da (sau a ghici) în bobi a prezice viitorul cuiva după felul cum se aranjează bobii aruncați de către ghicitor. bob cu bob amănunțit, luând fiecare element în parte; fir cu fir. Din bob în bob fără grabă și foarte atent. bob numărat exact; întocmai. /<sl. bobu
Forme diferite ale cuvantului bob: bobi

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BOB
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB, Ioan (1739-1830, n. sat Orman, jud. Cluj),episcop unit din Transilvania. Reprezentant al românilor în Dieta Transilvaniei din 1790-1791. Împreună cu episcopul ortodox Gherasim Adamovici, a patronat al doilea Supplex Libellus Valachorum, din 1792, afirmînd postulatele națiunii române. Autor al unui dicționar româno-latino-maghiar.
Forme diferite ale cuvantului bob: ioan

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

BOB
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB s.

1. boabă, grăunte, sămînță, (regional) boambă, boană. (Un bob de grîu.)

2. boabă, picătură, strop. (bob de apă.)

3. (botanică) bob-de-țarină (Lathyrus sylvester) = (regional) măzăriche, scrîntiță; bob-de-țarină (Lathyrus platyphyllos) = (regional) măzăriche.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

BOB
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB2, boburi, substantiv neutru Sanie de 3 sau 4 persoane, dirijată cu ajutorul unui volan sau a două cabluri și folosită la concursuri; sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei. La pîrtia de bob se fac ultimele pregătiri în vedere» coborîrilor de antrenament.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BOB
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB2, boburi, substantiv neutru Sanie sportivă de metal, cu un rând suplimentar de tălpici în față, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau în alt mod), servesc la cotit.
♦ Sport practicat cu acest fel de sanie; bobsleigh.

– Din limba engleză, limba franceza bob[sleigh].

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BOB
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB2, boburi, substantiv neutru Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în față, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau în alt mod), servesc la cotit.
♦ Sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei.

– Din limba engleză, limba franceza bob[sleigh].

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BOB
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB1 Sanie de mai multe persoane, care se poate conduce cu un volan sau cu două cabluri, fiind folosită mai ales la concursuri.
♦ Sport practicat cu această sanie; bobslei. [plural -buri. / conform limba engleză, limba franceza bobsleigh].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BOB
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB1 substantiv masculin Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu fructele păstăi mari și cu semințele ovale, turtite (Vicia faba).
♦ Fructele acestei plante și (în special) sămânța ei.

– Slav ( vezi limba slavă (veche) bobŭ).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BOB
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB3, boburi, substantiv neutru Sanie joasă dirijată cu ajutorul unui volan sau a două cabluri, folosită la deplasări pe drumuri în pantă; sportul practicat cu acest fel de sanie.

– în franceză bob[sleigh] (<engl.).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

Bob
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Bob:
Bob (loan) m. episcop al Românilor uniți din Transilvania, autorul primului Dicționar român poliglot (1739-1830). ║ (Vasile Fabian), nepotul celui precedent, poet satiric ardelean (1795-1836).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BOB
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB3 boburi n.

1) Sanie sportivă pentru mai multe persoane, dirijată cu un volan sau cu două cabluri.

2) Sport practicat cu această sanie. /<engl. bob[sleigh]
Forme diferite ale cuvantului bob: boburi

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

bob
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bob:
bob2 sn [Atestat: DA ms / Plural: boburi / Etimologie: eg, franceza bob (sleigh)] 1 Sanie care se poate conduce cu un volan sau două cabluri. 2 Sport practicat cu bobul (1) Si: bobslei.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BOB
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB2 substantiv neutru Elevator cu turn pentru ridicarea betonului și a altor materiale la înălțimea schelelor. [plural -buri. / < limba engleză bob].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BOB
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB2 substantiv neutru elevator cu turn pentru ridicarea unor materiale de construcție la înălțimea schelelor. (< limba engleză bob)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

bob
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bob:
bob3 sn [Atestat: DEX2 / Plural: boburi / Etimologie: nct] Instalație cu turn pentru ridicarea materialelor de construcție.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BOB
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB3, boburi, substantiv neutru Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție.

– Et. nec.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BOB
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB3, boburi, substantiv neutru Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție.

– Et. nec.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BOB4
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BOB4:
BOB4, boburi, substantiv neutru Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

bob
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bob:
bob (sămânță folosită la ghicit) substantiv masculin, plural bobi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

bob4
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bob4:
bob4 (sanie, instalație de ridicat) substantiv neutru, plural bóburi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

bob
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bob:
bob2 (sămânță pentru ghicit) substantiv masculin, plural bobi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

bob
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bob:
bob (sămânță) substantiv neutru, plural boábe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

bob
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bob:
bob3 (sămânță) substantiv neutru, plural boábe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

bob
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bob:
bob (sanie) substantiv neutru, plural bóburi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

BOB
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB substantiv (SPORT) (rar) bobslei.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

BOB
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB substantiv (SPORT) (rar) bobslei.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

bob
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bob:
bob (plantă) substantiv masculin
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

bob
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bob:
bob1 (plantă) substantiv masculin
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

BOB
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BOB:
BOB substantiv verbal bacă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

bob
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bob:
bob substantiv verbal BACĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'BOB'
boázboázăBOAZERÍEboázgăBOBBOB-SCATBÓBĂbobăetúrăBOBÁICĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bob
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bob dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
I, 309 / V: bobă 1 Plural: bobe substantiv feminin / Plural: bobi sm, boabe, nob boburi / Etimologie: vsl бoбъ] 1 substantiv masculin Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari și cu semințe ovale, turtite Vicia faba.
2 substantiv masculin Îs bob-de-țarină Specie sălbatică a bobului 1, cu flori roșiatice Lathyrus platyphyllos Si: Buc unge-căi.
7 Pop; îe Câtu-i negrul bobului Foarte puțin Si: cât negru sub unghie.
8 Pop; despre femei; îe A mânca bob A rămâne însărcinată.
9 substantiv masculin Îe A da a trage sau a întinde în bobi A prevesti cu ajutorul bobilor.
10 substantiv masculin Pop; îe A-i fi cuiva bobii numărați A-l aștepta pe cineva o primejdie.
11 substantiv masculin Pop; îe Parcă a dat cu bobii S-a întâmplat întocmai și în scurt timp.
12 sn Îlav bob de bob cu bob Cu grijă și răbdare.
14 sn Îlav Din bob în bob Amănunțit.
15 substantiv masculin Îlav bob numărat Întocmai.
21 substantiv masculin Înv; îe A-i sări cuiva bob ii din nas A-i sări mucii sau sângele din nas.
Bob, nici.
Bob Nimic Si: deloc, nici o iotă.
BOB1 bobi m.
* A da sau a ghici în bobi a prezice viitorul cuiva după felul cum se aranjează bobii aruncați de către ghicitor.
Bob cu bob amănunțit, luând fiecare element în parte; fir cu fir.
Din bob în bob fără grabă și foarte atent.
Bob numărat exact; întocmai.
Un bob de grîu.
Bob de apă.
Un bob de grâu.
BOB3 boburi n.
Bob2 sn [Atestat: DA ms / Plural: boburi / Etimologie: eg, franceza bob sleigh] 1 Sanie care se poate conduce cu un volan sau două cabluri.
Bob3 sn [Atestat: DEX2 / Plural: boburi / Etimologie: nct] Instalație cu turn pentru ridicarea materialelor de construcție.



GRAMATICA cuvântului bob?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bob.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bob poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul bob sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul BOB are forma: Boab
VEZI PLURALUL pentru bob la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE bob?
Vezi cuvântul bob desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bob?
[ bob ]
Se pare că cuvântul bob are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL bob
Inţelegi mai uşor cuvântul bob dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala Bob cu sau de bob = pe încetul, cu grijă, cu răbdare, unul cîte unul
Din bob în bob = amănunțit
A nu zice bob = a nu zice nimic
A nu pricepe bob = a nu pricepe nimic, a nu înțelege de loc; a nu pricepe boabă
Locuţiune adverbiala Bob numărat = Întocmai, clar, limpede, lămurit, deslușit, amănunțit, exact
A trage sau a întinde, a pune bobii sau a da în bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor
♦ Expresia: A da în bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor
Locuţiune adverbiala Bob cu bob = cu grijă și răbdare; amănunțit
Din bob în bob = amănunțit
Bob numărat = întocmai, exact
A da sau a ghici în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor
Locuţiune adverbiala Bob cu bob = cu grijă și răbdare; amănunțit
Din bob în bob = amănunțit
Bob numărat = întocmai, exact
A da sau a ghici în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor
Locuţiune adverbiala Bob cu sau de bob = pe încetul, cu răbdare
Din bob în bob = amănunțit
Locuţiune adverbiala Bob numărat = întocmai, exact
A da în bobi = a face prevestiri cu ajutorul bobilor
Botanică bob-de-țarină Lathyrus sylvester = regional măzăriche, scrîntiță; bob-de-țarină Lathyrus platyphyllos = regional măzăriche
Botanică bob-de-țarină Lathyrus sylvester = regional măzăriche, scrântiță; bob-de-țarină Lathyrus platyphyllos = regional măzăriche



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bob

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da la rindea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
compus macromolecular obținut din poliacetatul de vinil, folosit în industria materialelor plastice
șosea care leagă centrele importante ale unei țări și a cărei întreținere se află în seama administrației centrale
a netezi cu ajutorul rindelei
de obicei
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app