 | as |
|
| Bucluc [ bu-cluc ] VEZI SINONIME PENTRU bucluc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bucluc în mai multe dicționareDefinițiile pentru bucluc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUCLUC: BUCLÚC, buclucuri, substantiv neutru 1. Belea, încurcătură, necaz. Nourul acela-i cu bucluc. De-acu vine iarna. SADOVEANU, 23. Tii! Mare bucluc. Tocmai mie să mi se întîmple una ca asta. SEBASTIAN, T. 224. 2. Ceartă, discordie. După bucluc umbli, peste bucluc ai dativ CREANGĂ, P. 306. Caută bucluc (sau buclucul) cu luminarea. 3. (Moldova, Bucovina, mai ales la plural ) Obiecte neînsemnate, mărunțișuri. vezi calabalîc, catrafuse. Nimerindu-se însă să aibă rămase în buclucurile sale numai două sticle de burgund (= vin) roșu, domnul abate ne-a biruit. SADOVEANU, Z. C. 17. Am găsit și secure, și frînghie... pe sub buclucurile d-tale. CREANGĂ, P. 134. • (La sg., în construcții eliptice, precedat de negații) Lucru fără importanță, fleac, moft. Bre, bre, bre, dar ce omăt zdravăn! Iarnă, nu bucluc! CONTEMPORANUL, VIII 298. – Variantă: boclúc (ȘEZ. IV 4) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUCLUC: BUCLUC substantiv belea, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (învechit și popular) poznă, răutate, (popular) alagea, daraveră, păcat, ponos, potcă, poticală, zăduf, (învechit și regional) nacafa, nagodă, (regional) dănănaie, încurcală, năzbîcă, năzdrăvănie, păcostenie, șugă, șugubină, toroapă, (prin Moldova) bacală, (Transilvania) bai, (Banat, Maramures și Bucovina) bedă, (Moldova) chichion, (Olt. și Banat) cotoarbă, (Olt., Banat și Transilvania) dabilă, (învechit) nesosință, nevoință, patimă, satara, stenahorie. (Ce bucluc pe el!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bucluc: buclúc sn [Atestat: JAHRESBER. III, 314 / V: boc-, -liúc, butliúc, blucúg / Plural: buclucuri / Etimologie: tc bokluk] 1 (Reg) Baligă. 2 (Reg; îe) A mânca bucluc A spune minciuni. 3 (Reg; pex) Orice fel de gunoi. 4 (Reg; lpl) Obiecte neînsemnate Si: bichisuri, mărunțișuri. 5 (Fig; prt) Bagaj. 6 (Fig) Faptă condamnabilă. 7 (Pfm) Situație neplăcută în care se află cineva Si: belea, necaz. 8 (Reg) Ceartă. 9 (Înv) Învălmășeală. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUCLUC: BUCLÚC, buclucuri, substantiv neutru 1. (popular și fam.) Situație neplăcută, încurcată, în care se află cineva; belea, încurcătură, necaz. ♦ Ceartă, discordie. 2. (regional; la plural ) Obiecte (neînsemnate, fără mare valoare) pe care le posedă cineva, care formează bagajul lui. [Variante: (regional) boclúc substantiv neutru] – Din limba turcă bokluk. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUCLUC: BUCLÚC, buclucuri, substantiv neutru 1. (popular și fam.) Situație neplăcută, încurcată. În care se află cineva; belea, încurcătură, necaz. ♦ Ceartă, discordie. 2. (regional; la plural ) Obiecte (neînsemnate, fără mare valoare) pe care le posedă cineva, care formează bagajul lui. [Variante: (regional) boclúc substantiv neutru] – Din limba turcă bokluk. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUCLUC: BUCLÚC buclucuri n. 1) Situație complicată și neplăcută; încurcătură. 2) Ciocnire de păreri sau de interese; neînțelegere; discordie. 3) la plural popular Obiecte de valoare neînsemnată aflate în posesia unei persoane (și constituind bagajul acesteia). [silabe bu-cluc] /<turc. bokluk Forme diferite ale cuvantului bucluc: buclucuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bucluc: bucluc substantiv verbal ANIMOZITATE. CEARTĂ. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCUȚIE. DISENSIUNE. DISPUTĂ. DIVERGENȚĂ. GÎLCEAVĂ. GUNOI. IMPURITATE. ÎNVRĂJBIRE. LITIGIU. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE. NEÎNȚELEGERE. verb reflexiv:AJBĂ. ZÎZANIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUCLUC: BUCLÚC, buclucuri, substantiv neutru 1. Belea, încurcătură, necaz. 2. Ceartă, discordie. 3. (regional; la plural ) Obiecte neînsemnate; mărunțișuri. vezi calabalâc, catrafuse. [Variante: boclúc substantiv neutru] – limba turcă bokluk. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bucluc: buclúc (familial) (bu-cluc) substantiv neutru, plural buclúcuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bucluc: buclúc substantiv neutru (silabe -cluc), plural buclúcuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bucluc: bucluc n. Moldova vezi bocluc. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BUCLUC: BUCLÚC substantiv verbal necaz. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bucluc: buclúc vezi bocluc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Bucluc: Bucluc ≠ pace Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'BUCLUC' BUCLÍEBUCLIÉRbucliúcbucliuciBuclucbuclucárbuclucăríțăbuclucáșbucluccíu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Bucluc Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bucluc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ce bucluc pe el!. III, 314 / V: boc-, -liúc, butliúc, blucúg / Plural: buclucuri / Etimologie: tc bokluk] 1 Reg Baligă. 2 Reg; îe A mânca bucluc A spune minciuni. BUCLÚC buclucuri n. |
GRAMATICA cuvântului Bucluc? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bucluc. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Bucluc poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bucluc? Vezi cuvântul bucluc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bucluc?[ bu-cluc ] Se pare că cuvântul bucluc are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Bucluc |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Aldehidă acetică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bucluc are forma: buclúcuri
