eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție bujor


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Bujor [ bu-jor ]
VEZI SINONIME PENTRU bujor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului bujor în mai multe dicționare

Definițiile pentru bujor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUJÓR:
BUJÓR, bujori, substantiv masculin

1. Numele unor plante erbacee din familia ranunculaceelor, dintre care una (numită și bujor-de-grădină), cu flori mari roșii, roz sau albe, se cultivă în grădină ca plantă ornamentală, iar alta (numită și bujor-de-cîmp) are flori roșii ca sîngele (Paeonia). Cu hore noi vom desfunda înaltul Tăriilor aprins ca un bujor. BENIUC, vezi 45. Ieșisem din pădure și ne apropiam de vadul apei... Aproape de drum, în finul plin de rouă, observarăm niște flori roșii. Tata opri trăsura.

– Sînt bujori-de-cîmp. Du-te de-i culege. GALACTION, O. I 327. Întii zi-i rodnicului soare... Să taie firele luminii Ce torc bujorilor vestmîntul. TOMA, C. vezi 92. Cu obrăjei ca doi bujori De rumeni, bată-i vina, Se furișează pînditor Privind la Cătălina. EMINESCU, O. I 173. Lumea fără de feciori, Grădină fără bujori! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 454.
       • (Metaforic) Era un bujor de flăcău cînd l-au luat în armată, se-nvrăjbeau toate fetele din pricina lui. spaniolă POPESCU, M. G. 46. Un bujor de fată, să o fi sorbit într-o lingură cu apă de dragă ce îți era. DELAVRANCEA, S. 213. Șede bătrînul Novac... Cu cincizeci de finisori, Tinerei, mîndri bujori. ALECSANDRI, P. P. 149.
       • (Ca termen, alintător pentru copii) Dragi bujori, copiii mei! COȘBUC, P. I 130.
♦ figurat Roșeață naturală a obrajilor. În pălărie cu flori Și pe față cu bujori. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 102.

2. Compus: bujor-de-munte = smirdar.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



bujor
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bujor:
bujór substantiv masculin [Atestat: PANȚU, plural / V: bajbujor, bojbujor, bújă, bujor oară, bușór / Plural: bujori / Etimologie: vsl бyжoyp] 1 Plantă ierboasă de grădină, înaltă, cu frunze mari, cu rădăcina în formă de bulb, cu flori mari de culoare roșu-închis, roz sau alb (Paeonia officinalis) Si: bujor-roșu, băbărujă, rujă-de-Rusalii, rujioară, rușioară. 2 (Spc; îcp) Denumire dată focului pentru a îmblânzi spiritele care sălășluesc în el și-l fac să trosnească. 3 (Reg) Busuioc-roșu (Amaranthus caudabus). 4 Planta Orchis militaris Si: (reg) poroinic. 5 Planta Orchis purpurea Si: (reg) poroinic. 6 (Îc) -de-munte Smirdar (Rhododendron kotschyi). 7-8 (Pan) Bou (sau vițel) cu părul roșu. 9 (Fig; lpl) Obraji roșii. 10 (Îs) bujor românesc Specie de bujor ocrotită de lege cu tulpina înaltă de 50-80 cm și cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina, variantă romanica).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BUJÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUJÓR:
BUJÓR, bujori, substantiv masculin

1. Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită și bujor de grădină) are flori mari, roșii, roz sau albe, iar alta (numită și bujor de câmp) are flori roșii ca sângele (Paeonia).
       • Bujor românesc = specie de bujor ocrotită de lege, cu tulpina înaltă de 50-80 cm și cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina, variantă romanica).
♦ figurat Roșeață naturală a obrajilor.

2. Compus: bujor-de-munte = smirdar.

– Din limba bulgară božur.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BUJÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUJÓR:
BUJÓR, bujori, substantiv masculin

1. Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită și bujor de grădină) are flori mari, roșii, roz sau albe, iar alta (numită și bujor de câmp) are flori roșii ca sângele (Paeonia).
       • Bujor românesc = specie de bujor ocrotită de lege, cu tulpina înaltă de 50-80 cm și cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina, variantă romanica).
♦ figurat Roșeață naturală a obrajilor.

2. Compus: bujor-de-munte = smirdar.

– Din limba bulgară božur.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



bujor
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru bujor:
bujór (-ri), substantiv masculin

– Plantă cu flori mari (Paeonia officinalis).

– Megl. băjur. limba slavă (veche) božurŭ (Cihac, II, 32; Mklosich, Lexicon, 35); conform limba bulgară, limba sârbă, Hristos, limba slovenă božur, albaneză božjur, în limba maghiara bozsarosza.

– derivat bujorel, substantiv masculin (Orchis papilionacea; Orchis morio; Amaranthus caudatus; Ranunculus repens; Clavaria botrytis etc.); îmbujora, verb (a se înroși, a se aprinde la față).
Forme diferite ale cuvantului bujor: bujor-ri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

BUJOR
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BUJOR:
BUJOR substantiv

1.

– b. (16 B IV 444); -u, -eni, -eanca ss.

2. Bujorea, olt. (AO XIX 115)

3. Bujora t. (Mus); Vadul Bujorăi (16 B II 360).

4. Bojor, vezi, ard., act.; Bojora, țig., 1501 (16 B I 8); Bojoran, P., mold.;

– substantiv (17 B II 59); ocina Bojoranească (ib. 214); Bojorești zis și Bujorăscu t. (Ind 13

– 16 B).. Cu afer. excepțional: prob. Jora vezi Gheorghie.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

BUJÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUJÓR:
BUJÓR bujori m.

1) Specie de plante erbacee decorative, cultivate pentru florile lor mari roșii, roz sau albe.

2) Floare a acestor plante. * bujor-de-munte arbust exotic de munte, cu flori roșii sau roz mirositoare; smirdar; trandafir-de-munte.

3) figurat Copil frumos. Un bujor de fată.

4) figurat Roșeață naturală a obrajilor. /<bulg. božur
Forme diferite ale cuvantului bujor: bujori

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BUJÓR
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUJÓR:
BUJÓR, bujori, substantiv masculin

1. Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită și bujor-de-grădină) are flori mari, roșii, roz sau albe, iar alta (numită și bujor-de-câmp) are flori roșii ca sângele (Paeonia).
♦ figurat Roșeață naturală a obrajilor.

2. Compus: bujor-de-munte = smirdar.

– limba bulgară božur.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BUJOR
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BUJOR:
BUJOR, Rodica (pe numele adevărat Nedelea Eugenia) (1914-1995, n. Voinești, jud. Dîmbovița), cîntăreață română de muzică populară. Repertoriu de cîntece din toate provinciile României Mari. Pseudonimul i-a fost atribuit de George Enescu.
Forme diferite ale cuvantului bujor: rodica

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

BUJOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUJOR:
BUJOR substantiv (botanică)

1. (Paeonia officinalis) (regional) rujă, rujioară, rușioară, (prin Transilvania) băbărujă.

2. bujor românesc (Paeonia peregrina) = (regional) rujioară.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

bujor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bujor:
bujor m.

1. plantă de grădină cu frumoase flori roșii sau albe (Paeonia);

2. figurat frumos ca un bujor: un bujor de fată. [slava BOJURŬ].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Bujor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Bujor:
Bujor m. vestit haiduc de pe la începutul secolului al XIX-lea și numit astfel după coloarea părului său.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BUJÓR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BUJÓR:
BUJÓR substantiv verbal busuioc roșu, palma-maicii-domnului, poroinic, salep.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

bujor
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bujor:
bujor substantiv verbal BUSUIOC-ROȘU. PALMA-MAICII-DOMNULUI. POROINIC. SALEP.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

bujor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bujor:
bujór substantiv masculin, plural bujóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

bujor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bujor:
bujór substantiv masculin, plural bujóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'BUJOR'
bújlăbujn-bujneágbujoárăBUJÓRBUJOR-DE-MÚNTEBUJORÁbujoráșbujorat

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bujor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bujor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Bujór substantiv masculin [Atestat: PANȚU, plural / V: bajbujor, bojbujor, bújă, bujor oară, bușór / Plural: bujori / Etimologie: vsl бyжoyp] 1 Plantă ierboasă de grădină, înaltă, cu frunze mari, cu rădăcina în formă de bulb, cu flori mari de culoare roșu-închis, roz sau alb Paeonia officinalis Si: bujor-roșu, băbărujă, rujă-de-Rusalii, rujioară, rușioară.
10 Îs bujor românesc Specie de bujor ocrotită de lege cu tulpina înaltă de 50-80 cm și cu flori mari sângerii Paeonia peregrina, variantă romanica.
BUJÓR bujori m.
* bujor-de-munte arbust exotic de munte, cu flori roșii sau roz mirositoare; smirdar; trandafir-de-munte.
Un bujor de fată.



GRAMATICA cuvântului bujor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bujor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bujor poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul bujor sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul bujor are forma: bujóri
VEZI PLURALUL pentru bujor la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE bujor?
Vezi cuvântul bujor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bujor?
[ bu-jor ]
Se pare că cuvântul bujor are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL bujor
Inţelegi mai uşor cuvântul bujor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Compus: bujor-de-munte = smirdar
Bujor românesc = specie de bujor ocrotită de lege, cu tulpina înaltă de 50-80 cm și cu flori mari sângerii Paeonia peregrina, variantă romanica
Compus: bujor-de-munte = smirdar
Bujor românesc = specie de bujor ocrotită de lege, cu tulpina înaltă de 50-80 cm și cu flori mari sângerii Paeonia peregrina, variantă romanica
Compus: bujor-de-munte = smirdar
Compus: bujor-de-munte = smirdar
Bujor românesc Paeonia peregrina = regional rujioară
Bujor românesc Paeonia peregrina = regional rujioară



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bujor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ori laie, ori bălaie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a umili, a impune condiții umilitoare după o înfrângere totală; prin extensie a supune unei critici severe
problemă, situație complicată, greu de rezolvat; a tăia nodul gordian
ori una, ori alta; alege! nici laie, nici bălaie
totalitatea resurselor bănești și materiale de care dispun întreprinderile și organizațiile economice în procesul activității lor; mijloace circulante
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app