 | as |
|
| Călcâi [ căl-câ-i ] VEZI SINONIME PENTRU călcâi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului calcai în mai multe dicționareDefinițiile pentru calcai din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂLCẤI: CĂLCẤI, călcâie, substantiv neutru 1. Partea posterioară a tălpii piciorului, formată din oasele astragal și calcaneu; talus; prin extensie parte a ciorapului sau a încălțămintei care acoperă această porțiune a piciorului. • Expresia: A se afla (sau a fi, a trăi etc.) sub călcâi = a se afla (sau a fi, a trăi) sub totala dominație a cuiva, a fi exploatat, subordonat, împilat. A se învârti (sau a se întoarce, a sări) într-un călcâi = a se mișca repede, a fi iute la treabă; figurat a se bucura. Fuge (sau merge) de-i pârâie (sau sfârâie) călcâiele = fuge (sau merge) foarte repede. A i se aprinde (sau a-i sfârâi) călcâiele (după cineva) = a) a fi foarte îndrăgostit (de cineva), a se îndrăgosti subit; b) a fi zorit, nerăbdător. ♦ Lovitură dată cu călcâiul (1). • Expresia: A da călcâie calului = (despre călăreți) a lovi calul cu călcâiele, ca să pornească sau să meargă mai repede. ♦ (livresc) Călcâiul lui Ahile = partea vulnerabilă, latura slabă a unei persoane sau a unui lucru. 2. Nume dat părții dinapoi (sau de jos) a unor obiecte. 3. Piesă mică de lemn, de formă prismatică, fixată de o grindă de lemn pentru a împiedica alunecarea unui element de construcție care se reazemă pe grindă sau folosită ca piesă de rezistență într-o îmbinare. 4. Dispozitiv cu care se împiedică filarea unui lanț sau a unei parâme. 5. Strat format între săpun și leșiile de glicerină la fabricarea săpunului. – latina calcaneum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂLCẤI: CĂLCẤI, călcâie, substantiv neutru 1. Partea posterioară a tălpii piciorului, formată din oasele astragal și calcaneu; talus; prin extensie parte a ciorapului sau a încălțămintei care acoperă această porțiune a piciorului. • Expresia: A se afla (sau a fi, a trăi etc.) sub călcâi = a se afla (sau a fi, a trăi) sub totala dominație a cuiva, a fi exploatat, subordonat, împilat. A se învârti (sau a se întoarce, a sări) într-un călcâi = a se mișca repede, a fi iute la treabă; figurat a se bucura. Fuge (sau merge) de-i pârâie (sau sfârâie) călcâiele = fuge (sau merge) foarte repede. A i se aprinde (sau a-i sfârâi) călcâiele (după cineva) = a) a fi foarte îndrăgostit (de cineva), a se îndrăgosti subit; b) a fi zorit, nerăbdător. ♦ Lovitură dată cu călcâiul (1). • Expresia: A da călcâie calului = (despre călăreți) a lovi calul cu călcâiele, ca să pornească sau să meargă mai repede. ♦ Călcâiul lui Ahile = partea vulnerabilă, latura slabă a unei persoane sau a unui lucru. 2. Nume dat părții dinapoi (sau de jos) a unor obiecte. 3. Piesă mică de lemn, de formă prismatică, fixată de o grindă de lemn pentru a împiedica alunecarea unui element de construcție care se reazemă pe grindă sau folosită ca piesă de rezistență într-o îmbinare. 4. Dispozitiv cu care se împiedică filarea unui lanț sau a unei parâme. 5. Strat format între săpun și leșiile de glicerină la fabricarea săpunului. – latina calcaneum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂLCẤI: CĂLCẤI, călcâie, substantiv neutru 1. Partea dinapoi a tălpii piciorului; prin extensie parte a ciorapului sau a încălțămintei care acoperă această parte a piciorului. • Expresia: A se afla (sau a fi, a trăi, a pune etc.) sub călcâi = a se afla (sau a fi, a trăi, a pune) sub dominația cuiva, a fi exploatat, împilat. Fuge (sau merge) de-i pârâie (sau sfârâie) călcâiele = fuge (sau merge) foarte repede. A se învârti (sau a se întoarce, a sări) într-un călcâi = a se mișca repede, a fi iute la treabă. A i se aprinde (sau a-i sfârâi) călcâiele (după cineva) = a) a fi foarte îndrăgostit; b) a fi zorit, nerăbdător. A da călcâie calului = a lovi calul cu călcâiele, ca să pornească sau să meargă mai repede. ♦ (livresc) Călcâiul lui Ahile = partea vulnerabilă, latura slabă a unei persoane sau a unui lucru. 2. Nume dat părții dinapoi (sau de jos) a unor obiecte: la sanie, la plug, la arcuș etc. – latina calcaneum. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂLCÂI: CĂLCÂI calcaiie n. 1) Partea din spate a tălpii piciorului. 2) Partea de dinapoi mai ridicată a tălpii la încălțăminte; toc. • A fi sub calcaiiul cuiva a fi sub dominația totală a cuiva. A se învârti într-un calcai a fi iute, a face totul repede. A i se aprinde cuiva calcaiiele după cineva a se îndrăgosti de cineva. Fuge de-i scapără (sau de-i sfârâie) calcaiiele fuge foarte repede. 3) Partea de dinapoi sau de jos a unor obiecte. 4) Bucată de pâine tăiată de la margine. /<fr. calcaneum Forme diferite ale cuvantului calcai: calcaiie Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru călcâi: călcâi substantiv neutru, articulat călcâiul; plural călcâie, articulat călcâiele Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CĂLCÂI: CĂLCÂI substantiv verbal cucurujel, toc. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CALCAI' CALCcalc-alcalicCĂLCÁcălcădáriuCĂLCÂIcălcâiácălcâiáșCĂLCĂÍEȘcălcâioásă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CĂLCÂI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului călcâi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CĂLCÂI cĂlcÂiie n. • A fi sub cĂlcÂiiul cuiva a fi sub dominația totală a cuiva. A se învârti într-un cĂlcÂi a fi iute, a face totul repede. A i se aprinde cuiva cĂlcÂiiele după cineva a se îndrăgosti de cineva. Fuge de-i scapără sau de-i sfârâie cĂlcÂiiele fuge foarte repede. CĂlcÂi la topor, cuțit etc. |
GRAMATICA cuvântului CĂLCÂI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului călcâi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CĂLCÂI poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE călcâi? Vezi cuvântul călcâi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul călcâi?[ căl-câ-i ] Se pare că cuvântul călcâi are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL CĂLCÂI Inţelegi mai uşor cuvântul călcâi dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe sub călcâi = a se afla sau a fi, a trăi sub totala dominație a cuiva, a fi exploatat, subordonat, împilat A se învârti sau a se întoarce, a sări într-un călcâi = a se mișca repede, a fi iute la treabă; figurat a se bucura Fuge sau merge de-i pârâie sau sfârâie călcâiele = fuge sau merge foarte repede A i se aprinde sau a-i sfârâi călcâiele după cineva = a a fi foarte îndrăgostit de cineva, a se îndrăgosti subit; b a fi zorit, nerăbdător A da călcâie calului = despre călăreți a lovi calul cu călcâiele, ca să pornească sau să meargă mai repede ♦ livresc Călcâiul lui Ahile = partea vulnerabilă, latura slabă a unei persoane sau a unui lucru sub călcâi = a se afla sau a fi, a trăi sub totala dominație a cuiva, a fi exploatat, subordonat, împilat A se învârti sau a se întoarce, a sări într-un călcâi = a se mișca repede, a fi iute la treabă; figurat a se bucura Fuge sau merge de-i pârâie sau sfârâie călcâiele = fuge sau merge foarte repede A i se aprinde sau a-i sfârâi călcâiele după cineva = a a fi foarte îndrăgostit de cineva, a se îndrăgosti subit; b a fi zorit, nerăbdător A da călcâie calului = despre călăreți a lovi calul cu călcâiele, ca să pornească sau să meargă mai repede ♦ Călcâiul lui Ahile = partea vulnerabilă, latura slabă a unei persoane sau a unui lucru sub călcâi = a se afla sau a fi, a trăi, a pune sub dominația cuiva, a fi exploatat, împilat Fuge sau merge de-i pârâie sau sfârâie călcâiele = fuge sau merge foarte repede A se învârti sau a se întoarce, a sări într-un călcâi = a se mișca repede, a fi iute la treabă A i se aprinde sau a-i sfârâi călcâiele după cineva = a a fi foarte îndrăgostit; b a fi zorit, nerăbdător A da călcâie calului = a lovi calul cu călcâiele, ca să pornească sau să meargă mai repede ♦ livresc Călcâiul lui Ahile = partea vulnerabilă, latura slabă a unei persoane sau a unui lucru |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CĂLCÂI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Personalitate juridică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
Ce inseamna? 
La plural substantivul călcâi are forma: călcâie
