eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție calcatura


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Călcătură [ căl-că-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU călcătură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului calcatura în mai multe dicționare

Definițiile pentru calcatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru călcătură:
călcătúră substantiv feminin [Atestat: CORESI, PS. 33 / Plural: calcaturari / Etimologie: călca + calcaturaătură] 1 Fel de a merge Si: mers, pas, pășire, umblet. 2 (Înv) Asuprire. 3 (Înv) Încălcare. 4 (Înv) Năvălire. 5 (Pop) Boală. 6 (Pop; spc) Epilepsie. 7 (Pop; la vite) Bătătură pe pulpă sau pe uger. 8 (Bot; reg) Vulturică (Hieracium pirosella).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CĂLCĂTURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂLCĂTURĂ:
CĂLCĂTÚRĂ, călcături, substantiv feminin Fel de a merge; pas, mers, umblet. îl cunosc pe călcătură Că nu are firea bună. BIBICESCU, P. P. 59.
♦ (Concretizat) Urmă. Să-ți arăt călcătură, Să vezi, frate, umbletul. PĂSCULESCU, L. P. 227.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CĂLCĂTURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂLCĂTURĂ:
CĂLCĂTÚRĂ calcaturai forme

1) Mod de a merge (al cuiva); fel de a umbla; mers; umblet; alură.

2) Locul unde a călcat cineva cu piciorul; urmă. /a călca + sufix calcaturaătură
Forme diferite ale cuvantului calcatura: calcaturai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CĂLCĂTURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂLCĂTURĂ:
CĂLCĂTURĂ substantiv mers, mișcare, pas, pășit, umblet, (rar) mersătură, (învechit și popular) mersură. (O calcatura săltăreață.).
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

călcătură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru călcătură:
călcătúră forme, plural ĭ. Rezultatu călcăriĭ, urmă. Felu de a călca. Epilepsie, boala copiilor.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CĂLCĂTURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂLCĂTURĂ:
CĂLCĂTÚRĂ, călcături, substantiv feminin Fel de a merge; pas, mers, umblet.

– Călca + sufix -ătură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CĂLCĂTURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂLCĂTURĂ:
CĂLCĂTÚRĂ, călcături, substantiv feminin Fel de a merge; pas, mers, umblet.

– Călca + sufix -ătură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CĂLCĂTURĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂLCĂTURĂ:
CĂLCĂTÚRĂ, călcături, substantiv feminin Fel de a merge; pas, mers, umblet.

– latina calcatura.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

călcătură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru călcătură:
călcătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat călcătúrii; plural călcătúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

călcătură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru călcătură:
călcătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat călcătúrii; plural călcătúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

călcătură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru călcătură:
călcătură forme urmă de picior, pas [latina CALCATURA].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'CALCATURA'
călcătoreásăcălcătoricălcătoríecălcătoríțăCĂLCĂTÚRĂCALCAVÚRĂCÁLCECALCE-MÁRECALCE-MÍCĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CĂLCĂTURĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului călcătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
33 / Plural: cĂlcĂturĂri / Etimologie: călca + cĂlcĂturĂătură] 1 Fel de a merge Si: mers, pas, pășire, umblet.
CĂLCĂTÚRĂ cĂlcĂturĂi forme 1 Mod de a merge al cuiva; fel de a umbla; mers; umblet; alură.
/a călca + sufix cĂlcĂturĂătură.
O cĂlcĂturĂ săltăreață.

GRAMATICA cuvântului CĂLCĂTURĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului călcătură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CĂLCĂTURĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CĂLCĂTURĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul călcătură are forma: călcătúri
VEZI PLURALUL pentru CĂLCĂTURĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE călcătură?
Vezi cuvântul călcătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul călcătură?
[ căl-că-tu-ră ]
Se pare că cuvântul călcătură are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CĂLCĂTURĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Popular a bate ceamburul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
verb activ ca sens care are unele forme ce se conjugă după diateza activă, iar altele după diateza pasivă
a se culca
a umbla fără rost, a bate drumurile; a pierde vremea, a sta degeaba
pe scurt, fără multă vorbă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app