 | as |
|
| Canal [ ca-nal ] VEZI SINONIME PENTRU canal PE ESINONIME.COM definiția cuvântului canal în mai multe dicționareDefinițiile pentru canal din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CANAL: CANÁL, (1) canaluri, (2, 3) canale, substantiv neutru 1. (De obicei urmat de determinări) Albie artificială pe care se abate apa dintr-un rîu, dintr-o mare etc. și care leagă între ele două fluvii, două mări, un rîu cu un lac etc. și servește la navigație, la irigări sau la construcții hidrotehnice. Canalul Volga-Don. Canalul Panama. ♦ Curs de apă îndiguit cu scopul de a-l face navigabil, de a preveni inundațiile, de a asana terenurile mlăștinoase etc. Canalul Bega. ♦ Cale de circulație pe apă, ținînd uneori loc de stradă, în orașele așezate la mare sau pe un fluviu. Din cauza frumoaselor sale canaluri, Leningradul a fost denumit și Veneția Nordului. ▭ Okeanos se plînge pe canaluri... El numa-n veci e-n floarea tinereții. EMINESCU, O. I 202. [Veneția este] oraș mare, vechi... și tot orașul in mare, avînd în loc de ulițe 530 canaluri. GOLESCU, Î. 111. 2. Conductă (acoperită sau descoperită) construită din beton sau din tuburi îmbinate și destinată să transporte lichide, în scop sanitar, industrial etc.; țeava. Se betonau ultimele sute de metri de canal și se făceau pregătiri pentru construcția castelelor de apă. JIANU, C. 471. 3. Conductă, tub sau vas, în organismele animale sau vegetale, prin care circulă substanțele nutritive. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru canal: canál1 sn [Atestat: CARAGIALE, ap. CADE / Plural: canaluri, canal e / Etimologie: franceza canal, lat canalis] 1 Conductă (construită din beton sau din tuburi îmbinate, din șanțuri sau rigole) destinată să transporte lichide, în diferite scopuri. 2 (Fig) Mijlocire. 3 Albie artificială sau amenajată, care leagă între ele două mări, două fluvii, un râu cu un lac etc. și care servește la navigație, la irigări sau la construcții hidrotehnice. 4 Curs de apă îndiguit și drenat în scopul de a-l face navigabil, de a preveni inundațiile etc. 5 Cale de circulație pe apă (ținând loc de stradă) în orașele așezate pe mare sau pe fluvii. 6 Porțiune de mare situată între două țărmuri apropiate. 7 Formație organică, în formă de tub, care reprezintă o cale de comunicație în organismele animale sau vegetale (prin care circulă substanțele nutritive, secreții etc.) Si: canalicul. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CANAL: CANÁL, (1) canaluri, (1, 2, 3) canale, substantiv neutru 1. Albie artificială sau amenajată care leagă între ele două mări, două fluvii, un râu cu un lac etc. și care servește la navigație, la irigări sau la construcții hidrotehnice. ♦ Curs de apă îndiguit și drenat cu scopul de a-l face navigabil, de a preveni inundațiile etc. ♦ Cale de circulație pe apă (ținând loc de stradă) în orașele așezate la mare sau pe fluvii. ♦ Porțiune de mare situată între două țărmuri apropiate. 2. Conductă (construită din beton sau din tuburi îmbinate, din șanțuri sau rigole) destinată să transporte lichide, în diferite scopuri. 3. Formație organică în formă de tub, vas sau cale de comunicație în organismele animale sau vegetale (prin care circulă substanțele nutritive, secreții etc.). – Din limba franceza canal, latina canalis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CANAL: CANÁL, canale, substantiv neutru 1. Albie artificială sau amenajată care leagă între ele două fluvii, un râu cu un lac etc. și care servește la navigație, la irigări sau la construcții hidrotehnice. ♦ Curs de apă îndiguit și drenat cu scopul de a-l face navigabil, de a preveni inundațiile etc. ♦ Cale de circulație pe apă (ținând loc de stradă) în orașele așezate la mare sau pe fluvii. ♦ Porțiune de mare situată între două țărmuri apropiate. 2. Conductă (construită din beton, tuburi îmbinate, șanțuri sau rigole) destinată să transporte lichide, în diferite scopuri. 3. Formațiune organică în formă de tub, vas sau cale de comunicație în organismele animale sau vegetale (prin care circulă substanțele nutritive, secreții etc.). [plural și: (1) canaluri] – Din limba franceza canal, latina canalis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CANAL: CANÁL, (1) canaluri, (1, 2, 3) canale, substantiv neutru 1. Albie artificială care leagă între ele două mări, două fluvii, un râu cu un lac etc. și care servește la navigație, la irigări sau la construcții hidrotehnice. ♦ Curs de apă îndiguit și drenat cu scopul de a-l face navigabil, de a preveni inundațiile etc. ♦ Cale de circulație pe apă (ținând loc de stradă) în orașele așezate la mare sau pe fluvii. ♦ Porțiune de mare situată între două țărmuri apropiate. 2. Conductă (construită din beton sau din tuburi îmbinate, din șanțuri sau rigole) destinată să transporte lichide în diferite scopuri. 3. Tub, vas, cale de comunicație în organismele animale sau vegetale (prin care circulă substanțele nutritive). – în franceză canal (neologism din limba latină canalis). Forme diferite ale cuvantului canal: Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CANAL: CANÁL substantiv neutru 1. albie artificială (râu, fluviu) destinată navigației, irigării unei regiuni etc. • braț de mare între două țărmuri apropiate. • arteră de circulație pe apă. 2. conductă prin care se transportă apă sau alte lichide. 3. formație anatomică tubulară. ♦ canal rahidian = canalul din vertebre care conține măduva spinării. • (botanică) cavitate cilindrică drept conduct sau receptacul. 4. mijloc de transmisiune unilaterală a programelor sonore sau vizuale destinate difuzării publice (în televiziune). • cale de acces a informațiilor într-un sistem electronic de calcul. (< limba franceza canal, latina canalis) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CANAL: CANÁL substantiv neutru 1. Albie artificială (a unui râu, a unui fluviu etc.) destinată navigației, irigării unei regiuni etc. ♦ Braț de mare situat între două țărmuri apropiate. 2. Conductă prin care se transportă apă sau alte lichide. 3. Formație anatomică tubulară. 4. Cale de transmisiune unilaterală a programelor sonore sau vizuale destinate difuzării publice (mai ales în televiziune). ♦ Cale de acces a informațiilor într-o mașină de calculat. [plural -luri, -le. / < limba franceza canal, italiana canale < latina canalis]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CANAL: CANÁL2 canale n. 1) Conductă prin care se transportă apă sau alte lichide. canal de scurgere. 2) Formație organică în formă de tub prin care circulă diferite substanțe în organismele animale sau vegetale. canal lacrimogen. 3) Cale de transmisiune unilaterală a programelor sonore sau vizuale. • canal de televiziune canal de radiocomunicații destinat transmiterii unui program de televiziune. 4) Cale de acces a informațiilor. canal diplomatic. /<lat. canalis, limba franceza canal Forme diferite ale cuvantului canal: canale Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru canal: *canál n., plural urĭ și e (în franceză canal, despre latina canalis, care vine despre canna, vgr. kánna, trestie, țeavă. vezi canelă). Rîŭ făcut de oamenĭ. Strîmtoare marină. Braț de rîŭ. Conduct. medicină Vas, vînă. figurat Cale, mijloc: pin canalu științeĭ (maĭ elegant cale). Acest ziar e un canal de scurgere, publică tot felu de articule calomnioase și triviale. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CANAL: CANÁL1 canaluri n. 1) Albie artificială care leagă diferite cursuri sau rezervoare de apă. canal de navigație. canal de irigație. 2) (în așezările de pe malul mărilor sau al fluviilor) Arteră de circulație navigabilă. 3) Porțiune de mare între două țărmuri apropiate. /<lat. canalis, limba franceza canal Forme diferite ale cuvantului canal: canaluri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru canal: canal n. 1. conduct prin care se scurge apa; 2. conduct pentru trecerea lichidelor și a gazelor din corpul omului: canal respiratoriu; 3. rîu artificial; 4. locul unde marea se îngustează între două țărmuri opuse: 5. figurat intermediar, mijlocire. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CANAL: CANAL s. 1. conductă, tub, (învechit) jgheab, sulinar. (canal pentru scurgerea unui fluid.) 2. (anatomie) conduct, tub. (canal auditiv extern.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru canal: canál (conductă, vas în organismele animale, cale de transmitere audiovizuală) substantiv neutru, plural canále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru canal: canál (georgrafic) substantiv neutru, plural canáluri / canále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru canal: canál substantiv neutru, plural canále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru canal: canál2 substantiv masculin vezi canar2 Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CANAL' CĂNĂFIÓRcânâgícCĂNĂIcanaídăCANÁLcanalagíuCANÁLEcanalétcanalícul |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL canal Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului canal dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CADE / Plural: canaluri, canal e / Etimologie: franceza canal, lat canalis] 1 Conductă construită din beton sau din tuburi îmbinate, din șanțuri sau rigole destinată să transporte lichide, în diferite scopuri. CANÁL2 canale n. Canal de scurgere. Canal lacrimogen. • canal de televiziune canal de radiocomunicații destinat transmiterii unui program de televiziune. Canal diplomatic. Canal pentru scurgerea unui fluid. CANÁL1 canaluri n. Canal de navigație. Canal de irigație. Canal pentru scurgerea unui fluid. Canal auditiv extern. |
GRAMATICA cuvântului canal? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului canal. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul canal poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE canal? Vezi cuvântul canal desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul canal?[ ca-nal ] Se pare că cuvântul canal are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL canal Inţelegi mai uşor cuvântul canal dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ canal rahidian = canalul din vertebre care conține măduva spinării Anatomie canal central vezi canal ependimar; canal cohlear vezi cohlee; canal ependimar = canal central; canal medular = canal rahidian; canal rahidian vezi canal medular; canal urinar vezi uretră |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL canal |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: papagal-țigănesc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul canal are forma: canále
