 | as |
|
| Cârâit [ câ-râ-it ] VEZI SINONIME PENTRU cârâit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului carait în mai multe dicționareDefinițiile pentru carait din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cârâit: cârâít2, caraită a [Atestat: REV. CRIT. I, 129 / Plural: caraitiți, caraite / Etimologie: cârâi] 1 (despre sunete, glas etc.; prt) Strident. 2 Care trădează ostilitate. 3 (Pop; despre oameni) Certat cu cineva. Forme diferite ale cuvantului carait: caraită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CÂRÂIT: CÂRÂÍT2, -Ă, cârâiți, -te, adjectiv (Despre sunete, glas etc.; peiorativ) Ascuțit, strident (care trădează ostilitate). – vezi cârâi. Forme diferite ale cuvantului carait: carait-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CÂRÂIT: CÂRÂÍT2, -Ă, cârâiți, -te, adjectiv (Despre sunete, glas etc.; peiorativ) Ascuțit, strident (care trădează ostilitate). – vezi cârâi. Forme diferite ale cuvantului carait: carait-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carait: caraít sn [Atestat: DA / Plural: caraitiți / Etimologie: franceza caraïte] Sectant evreu care nu recunoaște tradiția (Talmudul), ci admite numai Tora. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CÂRÂIT: CÂRÂÍT1 n. 1) A CÂRÂI. 2) Sunet gutural caracteristic, scos de unele păsări (găini, ciori etc.). /v. a cârâi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CÂRÂIT: CÂRÂÍT2 caraittă (caraitți, caraitte) 1) vezi A CÂRÂI. 2) (despre voce, sunete) Care nu este melodios. /v. a cârâi Forme diferite ale cuvantului carait: caraittă caraitți caraitte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru carait: *caraít, -ă substantiv Jidanu care nu admite talmudu, ci numaĭ scriptura. Adj. De carait. Forme diferite ale cuvantului carait: carait-ă calatîr Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cârâit: cârâít1 sn [Atestat: SĂM. IV, 150 / Plural: caraituri / Etimologie: cârâi] 1-2 Cârâială (1-2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CÂRÂIT: CÂRÂÍT1 substantiv neutru Faptul de a cârâi; cârâială (1). – vezi cârâi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CÂRÂIT: CÂRÂÍT1 substantiv neutru Faptul de a cârâi; cârâială (1). – vezi cârâi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cârăit: cârăit n. strigătul găinilor și al cioarelor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cârâit: cârâít substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cârâit: cârâít substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CARAIT' cârâiecaraimáncarainíccăráireCÂRÂÍTcârâitoárecârâitórcârâitúrăCaraivan |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cârâit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cârâit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cârâít2, cârâită a [Atestat: REV. I, 129 / Plural: cârâitiți, cârâite / Etimologie: cârâi] 1 despre sunete, glas etc. Caraít sn [Atestat: DA / Plural: cârâitiți / Etimologie: franceza caraïte] Sectant evreu care nu recunoaște tradiția Talmudul, ci admite numai Tora. CÂRÂÍT2 cârâittă cârâitți, cârâitte 1 vezi A CÂRÂI. IV, 150 / Plural: cârâituri / Etimologie: cârâi] 1-2 Cârâială 1-2. |
GRAMATICA cuvântului cârâit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cârâit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cârâit poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cârâit? Vezi cuvântul cârâit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cârâit?[ câ-râ-it ] Se pare că cuvântul cârâit are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cârâit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Al păcatelor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
