eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție caravana


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Caravană [ ca-ra-va-nă ]
VEZI SINONIME PENTRU caravană PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului caravana în mai multe dicționare

Definițiile pentru caravana din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVÁNĂ, caravane, substantiv feminin

1. Convoi de oameni și de animale de povară care transportă mărfuri, bagaje etc. prin pustiuri sau prin stepe. Ca o caravană prin deșert Care se pierde, sufocată în norii de nisip... De-abia mai răsuflăm Prin negura de pulbere uscată. CAMIL PETRESCU, vezi

15. Fila albă de hîrtie, ca un pustiu pe care pașii nici unei caravane nu și-a însemnat urma... stă înaintea mea și mă fascinează. ANGHEL, PR. 104. Pe la orele 3 după miezul nopții caravana se prepară de- plecare către Iordan. BOLINTINEANU, O. 302. Cînd caravana ajunge la un izvor, toți călătorii descalecă. RUSSO, O. 101.
♦ Convoi de vehicule și călători care parcurg un drum împreună. Caravana porni cu grabă la vale, lăsînd pe om tăcut și pe cîini urlînd. SADOVEANU, Z. C. 27. Mai mulți tineri... urmau caravana călări. GHICA, S. 324. Caravană cinematografică = grup de autocamioane și mașini special amenajate care transportă aparate cinematografice și filme și dau reprezentații în diferite locuri. Caravana cinematografică a C.C.S. dă reprezentații pe marile șantiere. Fiecare sfat popular raional are caravana sa cinematografică.
       • figurat Caravane de păsări călătoare treceau în zbor spre țările unde înfloresc portocalii. BART, E. 167.

2. (Rar) Car sau căruță mare pentru transport. Pornesc cu caravana părinților mei spre o rudă, la țară. SADOVEANU, P. S. 206. Și-ndală umplea nouă caravane [cu saci de grîu], De trosneau osiile Și scîrțîiau roțile. PĂSCULESCU, L. P. 24.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



caravană
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru caravană:
caravánă substantiv feminin [Atestat: GHICA, S. 324 / Plural: caravanane / Etimologie: franceza caravane] 1 Convoi de oameni și de animale de povară (de obicei cămile), care transportă mărfuri, bagaje etc. prin pustiuri sau prin stepe. 2 Marfă transportată de o caravană (1). 3 Convoi de vehicule, împreună cu călătorii din ele, care parcurg, împreună, același drum. 4 (Reg) Car mare folosit la transportul mărfii Si: chervan. 5-6 (Îs) caravanacinematografică, caravanasanitară etc. Grup de vehicule care se deplasează în scopuri culturale, sanitare etc.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CARAVANĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVÁNĂ, caravane, substantiv feminin

1. Convoi de oameni și de animale de povară (de obicei cămile), care transportă mărfuri, bagaje etc. prin pustiuri sau prin stepe.
♦ Convoi de vehicule împreună cu călătorii din ele, care parcurg împreună același drum.
♦ Grup de vehicule care străbat o țară în scopuri culturale, sanitare etc. Caravană sanitară. Caravană cinematografică.

2. (regional) Căruță sau car mare pentru transport.

– Din limba franceza caravane.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CARAVANĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVÁNĂ, caravane, substantiv feminin

1. Grup de oameni și de animale de povară (de obicei cămile), care străbat împreună un pustiu.
♦ Convoi de vehicule cu călători, care parcurg împreună același drum.
♦ Grup de vehicule sau de persoane care călătoresc împreună în scopuri culturale, sanitare, turistice etc. Caravană sanitară. Caravană cinematografică.

2. (regional) Căruță sau car mare pentru transport.

– Din limba franceza caravane.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



CARAVANĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVÁNĂ, caravane, substantiv feminin

1. Convoi de oameni și de animale de povară, care transportă mărfuri, bagaje etc., prin pustiuri sau prin stepe.
♦ Convoi de vehicule și de călători care parcurg împreună același drum.
       • Caravană cinematografică = grup de automobile special amenajate, care dau reprezentații cinematografice în anumite locuri.

2. (regional) Căruță sau car pentru transport.

– în franceză caravane.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CARAVANĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVÁNĂ substantiv feminin

1. convoi de călători care străbate deșertul (pe cămile).

2. ansamblu de turiști și vehicule rutiere care se deplasează în grup pe același itinerar.
       • grup de vehicule (cu personalul aferent) care urmează același itinerar (în scopuri culturale, sanitare etc.).

3. rulotă de turism. (< limba franceza caravane, /3/engl. caravan)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CARAVANĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVÁNĂ caravanae forme

1) Convoi de oameni și de animale de transport (de obicei cămile) care transportă bagaje și persoane prin deșerturi.

2) Convoi de vehicule și de persoane, cu același itinerar și destinație. caravana sportivă. caravana sanitară. caravana cinematografică. [G.-D. caravanei] /<fr. caravane
Forme diferite ale cuvantului caravana: caravanae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CARAVANĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVÁNĂ substantiv feminin Convoi de călători care străbate deșertul (cu bagaje și animale de transport).
♦ Convoi de călători și de vehicule care urmează împreună același itinerar.
♦ Rulotă. [< limba franceza caravane, conform persoană kayrawan].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

caravană
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru caravană:
*caravánă forme, plural e (în franceză caravane, italiana -ana, g. persoană kiarvân, kârvân. vezi chervan). Ceată de călătorĭ (pe jos, în căruțe saŭ călărĭ) în Asia și Africa.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

caravană
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru caravană:
caravană forme ceată de călători asociați pentru siguranța comună (mai ales în Orient): rătăcitoare caravane ostenite AL.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

caravană
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru caravană:
caravană forme Buc. dric, patașcă. [Rut. KAKAVAN ( vezi chervan)].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

caravană
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru caravană:
caravană substantiv verbal DRIC. CAR FUNEBRU. CAR FUNERAR. CAR MORTUAR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

caravană
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru caravană:
caravánă substantiv feminin, genitiv dativ articulat caravánei; plural caraváne
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

caravană
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru caravană:
caravánă substantiv feminin, genitiv dativ articulat caravánei; plural caraváne
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CARAVANĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVÁNĂ substantiv (învechit) chervan. (O caravana prin pustiu.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

CARAVANĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CARAVANĂ:
CARAVANĂ substantiv (învechit) chervan. (O caravana prin pustiu.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'CARAVANA'
carávăcărăvădésccărăvădícărăvăgíCARAVÁNĂcărăvánecaravánicaravaniércaraváning

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CARAVANĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului caravană dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
324 / Plural: caravanĂne / Etimologie: franceza caravane] 1 Convoi de oameni și de animale de povară de obicei cămile, care transportă mărfuri, bagaje etc.
5-6 Îs caravanĂcinematografică, caravanĂsanitară etc.
CARAVÁNĂ caravanĂe forme 1 Convoi de oameni și de animale de transport de obicei cămile care transportă bagaje și persoane prin deșerturi.
CaravanĂ sportivă.
CaravanĂ sanitară.
CaravanĂ cinematografică.
O caravanĂ prin pustiu.
O caravanĂ prin pustiu.



GRAMATICA cuvântului CARAVANĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului caravană.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CARAVANĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CARAVANĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul caravană are forma: caraváne
VEZI PLURALUL pentru CARAVANĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE caravană?
Vezi cuvântul caravană desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul caravană?
[ ca-ra-va-nă ]
Se pare că cuvântul caravană are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL CARAVANĂ
Inţelegi mai uşor cuvântul caravană dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Caravană cinematografică = grup de autocamioane și mașini special amenajate care transportă aparate cinematografice și filme și dau reprezentații în diferite locuri
Caravană cinematografică = grup de automobile special amenajate, care dau reprezentații cinematografice în anumite locuri



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CARAVANĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Regiune carstică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a încă de când s-a născut; b conform unei predispoziții naturale
endemism din familia papaveraceelor răspândit numai în munții carpați, pe grohotișuri calcaroase și pe locuri stâncoase, din zonele alpine și subalpine papaver corona-sancti-stephani
regiune cu carst foarte dezvoltat
a avea toane, capricii, istericale
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app