 | as |
|
| Carica [ ca-ri-ca ] VEZI SINONIME PENTRU carica PE ESINONIME.COM definiția cuvântului carica în mai multe dicționareDefinițiile pentru carica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a carica (forma la infinitiv) A carica conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul dendrofloricol dă următoarea definitie pentru CARICA: CARICA L., CARICA, fam. Caricaceae. Gen originar din America tropicală și subtropicală, cca 40 specii, arbuști sau arbori (pînă la 10 m înălțime). Tulpină moale, falsă, cu urme lăsate de frunzele căzute. Frunze mari, persistente, coriacee, lung-pețiolate, simple, lobate sau palmat-sectate, verzi-gălbui. La plantele femele frunzele sînt mai puțin lobate. Plantă dioică. Flori galbene, mărunte, cele femele în corimbi scurți, cu corola liberă sau concrescută la bază, cele mascule în panicule lung-pedunculate și corola concrescută în formă de pîl- nie sau tub. Fruct galben-roșiatic, se aseamănă la gust cu pepenele galben. Semințe mici, negre, acoperite de un arii mucilaginos. în condiții de seră se obțin numai în urma polenizării artificiale. Fructifică în al 3-lea sau al 4-lea an de la însămînțare. Definiție sursă: Dicționar dendrofloricol |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cărică: cărícă1 substantiv feminin [Atestat: ANON. CAR. / V: carcarica, caricaígă (pl: caricaigi, reg, caricaiji), gărígă / Plural: caricaíci / Etimologie: mg karika (garika)] (Reg) 1 Rotiță. 2 Rotița de care atârnă sforile ițelor. 3 Scripetele sucalei. 4 Rotița de la fus. 5 Roata olarului pe care se așază lutul. 6 (Lpl) Roțile concentrice detașabile de la plită Si: capace. 7 (Îf -igi) Fiecare dintre zalele unui lanț. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carica: carica1 verb tranzitiv: [Atestat: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 108, 11/5 / prezentul indicativ: caricachéz / Etimologie: it caricare] 1 (Iuz) A caricaturiza. 2 A încărca o navă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CARICA: CARICÁ verb trecut 1. a încărca o navă. 2. a exagera, a șarja. (< italiana caricare, latina carricare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cărica: cărica verb tranzitiv: [Atestat: ANON. CAR. / V: carcarica, caricaigá / prezentul indicativ: caricaichéz / Etimologie: cărică] (Reg) A învârti. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cărică: cărícă2 substantiv feminin [Atestat: COMAN, GL. / Plural: ? / Etimologie: nct] (Reg) Grămadă de lucruri. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cărică: cărícă (căríci), substantiv feminin – Rotiță. în limba maghiara karika (DAR). În Transilvania Forme diferite ale cuvantului carica: căríci Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CARICA: CARICÁ verb I. trecut A încărca o navă. [< italiana caricare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru carica: caricá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural carícă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cărică: cărică substantiv verbal ROTIȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carică: carícă substantiv feminin vezi cărică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carica: caricá2 v vezi cărica Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CARICA' CARÍBCaribdaCARÍBIcarícCĂRÍCĂcaricárecaricátcaricatúrăCARICATURÁL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL carica Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului carica dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / V: carcarica, caricaígă pl: caricaigi, reg, caricaiji, gărígă / Plural: caricaíci / Etimologie: mg karika garika] Reg 1 Rotiță. 108, 11/5 / prezentul indicativ: caricachéz / Etimologie: it caricare] 1 Iuz A caricaturiza. / V: carcarica, caricaigá / prezentul indicativ: caricaichéz / Etimologie: cărică] Reg A învârti. |
GRAMATICA cuvântului carica? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului carica. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul carica poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE carica? Vezi cuvântul carica desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul carica?[ ca-ri-ca ] Se pare că cuvântul carica are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL carica |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Frate de cruce?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul carica se conjugă: ei ele carícă
