eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție cautiune


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Cauțiune [ ca-u-ți-u-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU cauțiune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului cautiune în mai multe dicționare

Definițiile pentru cautiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cauțiune:
cauțiúne substantiv feminin [Atestat: PRAVILA (1814), 20 / V: cautiunenie (A și: cáu-) / P: ca-u-ți-ucautiune / Plural: cautiuneni / Etimologie: franceza caution, lat cautio] 1-2 Sumă de bani (sau obiecte) prin care cineva garantează îndeplinirea unei obligații Si: (rar) cauționament (1-2), (înv) cauționămănt (1-2). 3 Sumă depusă pentru a obține eliberarea provizorie a unei persoane arestate și cu care se garantează prezentarea acesteia la ancheta penală, la judecată și la executarea pedepsei Si: (rar) cauționament (3), (înv) cauționământ (3). 4 (Pex) Garanție.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CAUȚIUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CAUȚIUNE:
CAUȚIÚNE, cauțiuni, substantiv feminin

1. Sumă de bani depusă pentru garantarea executării de către debitor a unei obligații.

2. Sumă depusă pentru a obține eliberarea provizorie a unei persoane arestate și care garantează prezentarea acesteia la ancheta penală, la judecată și la executarea pedepsei; prin extensie garanție. [ pronunție: ca-u-ți-u-]

– Din limba franceza caution, latina cautio, -onis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CAUȚIUNE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CAUȚIUNE:
CAUȚIÚNE, cauțiuni, substantiv feminin

1. Sumă de bani depusă pentru garantarea executării de către debitor a unei obligații.

2. Sumă depusă pentru a obține eliberarea provizorie a unei persoane arestate și care garantează prezentarea acesteia la ancheta penală, la judecată și la executarea pedepsei; prin extensie garanție. [ pronunție: ca-u-ți-u-]

– Din limba franceza caution, latina cautio, -onis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CAUȚIUNE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CAUȚIUNE:
CAUȚIÚNE cautiunei forme

1) Obiect de valoare sau sumă de bani depusă drept garant pentru îndeplinirea de către debitor a unei obligații.

2) juridic (în unele legislații) Sumă de bani depusă pentru eliberarea temporară a infractorului pe timpul procesului penal. [articulat cauțiunea; genitiv dativ cauțiunii; silabe ca-u-ți-u-] /<fr. caution, latina cautio, cautiuneonis
Forme diferite ale cuvantului cautiune: cautiunei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

cauțiune
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cauțiune:
*cauțiúne forme (latina căutio, -ónis. vezi caut). Act legal pin care trebuĭe să împlineștĭ obligațiunile contractate de altu dacă el nu le-ar împlini, garanție. Banĭ depușĭ ca garanție: a depune o cauțiune, (figurat) onoarea luĭ e cea maĭ bună cauțiune. Om supus cauțiuniĭ, pe care nu te poțĭ baza.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CAUȚIUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CAUȚIUNE:
CAUȚIÚNE substantiv feminin Sumă de bani sau obiecte prin care cineva garantează îndeplinirea unei obligații; (prin extensie) garanție.
♦ (juridic) Sumă de bani depusă pentru lăsarea în libertate a infractorului pe timpul procesului penal. [pronume ca-u-ți-u-. / conform limba franceza caution, latina cautio

– precauție].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CAUȚIUNE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CAUȚIUNE:
CAUȚIÚNE, cauțiuni, substantiv feminin Sumă de bani sau lucru pe care cineva îl dă în păstrare altuia, drept garanție pentru îndeplinirea unei obligații luate față de acela;p. ext. garanție. [ pronunție: ca-u-ți-u-]

– în franceză caution (neologism din limba latină cautio, -onis).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CAUȚIUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CAUȚIUNE:
CAUȚIÚNE substantiv feminin sumă de bani sau obiecte prin care cineva garantează îndeplinirea unei obligații; garanție.
       • sumă de bani depusă pentru lăsarea în libertate a unui infractor pe timpul procesului penal. (< limba franceza caution, latina cautio)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CAUȚIUNE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CAUȚIUNE:
CAUȚIÚNE, cauțiuni, substantiv feminin Obiect sau sumă de bani pe care cineva o dă în păstrare altuia, drept garanție că își va îndeplini o obligație luată față de acela; prin extensie garanție, chezășie.

– Pronunțat: ca-u-ți-u-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

cauțiune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cauțiune:
cauțiune forme

1. cel ce răspunde pentru altul;

2. garanție dată pentru execuțiunea unui angajament contractat de o altă persoană;

3. figurat asigurare, probă; supus la cauțiuni, în care nu ne putem încrede.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CAUȚIUNE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CAUȚIUNE:
CAUȚIUNE substantiv (juridic)

1. fidejusiune, garanție, (popular) chezășie, (învechit) adeverință. (A depus cautiune.)

2. fidejusor, garant, (popular) chezaș, (învechit) platnic, sodăș. (El este considerat cautiune pentru debitor.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

cauțiune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cauțiune:
cauțiúne substantiv feminin (silabe ca-u-ți-u-), genitiv dativ articulat cauțiúnii; plural cauțiúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cauțiune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cauțiune:
cauțiúne (ca-u-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat cauțiúnii, plural cauțiúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CAUTIUNE'
cauționatórcauțiunácauțiunarecauțiunátCAUȚIÚNEcauțiúnieCAUTLEYACAUVERYCauză

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cauțiune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cauțiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Cauțiúne substantiv feminin [Atestat: PRAVILA 1814, 20 / V: cauțiunenie A și: cáu- / P: ca-u-ți-ucauțiune / Plural: cauțiuneni / Etimologie: franceza caution, lat cautio] 1-2 Sumă de bani sau obiecte prin care cineva garantează îndeplinirea unei obligații Si: rar cauționament 1-2, înv cauționămănt 1-2.
CAUȚIÚNE cauțiunei forme 1 Obiect de valoare sau sumă de bani depusă drept garant pentru îndeplinirea de către debitor a unei obligații.
Caution, latina cautio, cauțiuneonis.
A depus cauțiune.
El este considerat cauțiune pentru debitor.
A depus cauțiune.
El este considerat cauțiune pentru debitor.

GRAMATICA cuvântului cauțiune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cauțiune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cauțiune poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul cauțiune sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul cauțiune are forma: cauțiúni
VEZI PLURALUL pentru cauțiune la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE cauțiune?
Vezi cuvântul cauțiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cauțiune?
[ ca-u-ți-u-ne ]
Se pare că cuvântul cauțiune are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cauțiune

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se pune sau a fi pe sau în picioare?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cu voce tare, cu accente puternice
formă a adjectivului sau a adverbului cu ajutorul căreia se notează existența însușirii la un obiect oarecare privit izolat
a a se însănătoși după o boală lungă; b a se reface din punct de vedere material
până sau de la un moment dativ la o vreme
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app