 | as |
|
| Ceruire [ ce-ru-i-re ] VEZI SINONIME PENTRU ceruire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ceruire în mai multe dicționareDefinițiile pentru ceruire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ceruire: ceruíre substantiv feminin [Atestat: DA / P: ceruireruceruireiceruire / Plural: ceruireri / Etimologie: cerui] 1 Acoperire cu ceară (2) Si: ceruială (1), ceruit1 (1), ceruitură (1). 2 Ungere cu ceară (2) Si: ceruială (2), ceruit1 (2), ceruitură (3). 3 Lustruire cu ceară (2) Si: ceruială (3), ceruit1 (3), ceruitură (3). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CERUIRE: CERUÍRE, ceruiriy substantiv feminin Acțiunea de a cerui; ceruit. Ceruirea parchetului. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CERUIRE: CERUÍRE, ceruiri, substantiv feminin Acțiunea de a cerui; ceruit. – vezi cerui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CERUIRE: CERUÍRE, ceruiri, substantiv feminin Acțiunea de a cerui; ceruit. – vezi cerui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ceruire: ceruíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat ceruírii; plural ceruíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ceruire: ceruíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat ceruírii; plural ceruíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CERUIRE: CERUIRE substantiv ceruială, ceruit. (ceruire parchetului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CERUIRE: CERUÍRE, ceruiri, substantiv feminin Acțiunea de a cerui. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
CUVINTE APROPIATE DE 'CERUIRE' CERU-BĂCĂINȚIceruealăceruíCERUIÁLĂCERUÍRECERUÍTceruitorceruitúrăcérul-gúrii |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CERUIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ceruire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ceruíre substantiv feminin [Atestat: DA / P: ceruireruceruireiceruire / Plural: ceruireri / Etimologie: cerui] 1 Acoperire cu ceară 2 Si: ceruială 1, ceruit1 1, ceruitură 1. Ceruire parchetului. Ceruire parchetului. |
GRAMATICA cuvântului CERUIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ceruire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CERUIRE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ceruire? Vezi cuvântul ceruire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ceruire?[ ce-ru-i-re ] Se pare că cuvântul ceruire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CERUIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Caiet de sarcini?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ceruire are forma: ceruíri
