 | as |
|
| Citeţ [ ci-teţ ] VEZI SINONIME PENTRU citeţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului citet în mai multe dicționareDefinițiile pentru citet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CITEȚ: CITÉȚ, -EAȚĂ, citeți, -e, adjectiv (Despre scrisul de mînă) Care se poate citi ușor; limpede, deslușit. Ai o slovă mai citeață chiar decît a dascălului. ALECSANDRI, T. I 320. • (Adverbial) Se întoarse la hartă, și de data asta descoperi orașul imediat; era mai citeț și mai mare sera decît se așteptase. C. PETRESCU, Î. I 105. Forme diferite ale cuvantului citet: -eaȚĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru citeț: citéț, citeteáță [Atestat: MARDARIE, L. 4430 / V: cetcitet / Plural: citeti, citete / Etimologie: citi + -eț] 1-2 smf, a (Rar) Cititor (1-2). 3 substantiv masculin (Bis) Persoană din cler care, prin hirotonisire, se face demn de a citi din cărțile sfinte. 4 a (despre scrisul de mână, texte, manuscrise) Care se poate citi ușor Si: (înv) deslușit, lizibil. Forme diferite ale cuvantului citet: citeteáță Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru citeț: citéț, citeți substantiv masculin Treaptă a clerului inferior, amintită încă din secolul 2, care avea sarcina să citească (uneori să cânte) lecturile biblice, cu excepția pericopelor evanghelice; lector, anagnost. [Variante: cetéț substantiv masculin] – Din citi + sufix -eț. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CITEȚ: CITÉȚ, -EÁȚĂ, citeți, -e, adjectiv (Despre scrisul de mână, texte manuscrise) Care se poate citi ușor; deslușit, lizibil. – Citi + sufix -eț. Forme diferite ale cuvantului citet: -eÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CITEȚ: CITÉȚ, -EÁȚĂ, citeți, -e, adjectiv (Despre scrisul de mână, texte manuscrise) Care se poate citi ușor; deslușit, lizibil. – Citi + sufix -eț. Forme diferite ale cuvantului citet: -eÁȚĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru citeț: citéț substantiv (vechea slavă čitĭcĭ, cititor). Vechĭ. Cititor în biserică, anagnost. Azĭ. Adj., forme -eață. Legibil, ușor de citit: litere citețe. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CITEȚ: CITÉȚ1 citeti m. învechit Slujitor bisericesc care citește texte religioase în timpul serviciului divin. /<sl. țitici Forme diferite ale cuvantului citet: citeti Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CITEȚ: CITÉȚ2 citeteáță (citetéți, citetéțe) (despre scris, texte etc.) Care se poate citi ușor; lizibil. /a citi + sufix citeteț Forme diferite ale cuvantului citet: citeteáță citetéț Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru citeț: citeț a. ce se poate lesne citi: scrisoare citeață. [slava ČĬTĬȚĬ]. ║ m. cititor în biserică, anagnost. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru citeț: citéț adjectiv masculin, plural citéți; forme singular citeáță, plural citéțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CITEȚ: CITEȚ adjectiv clar, deslușit, (livresc) lizibil. (Un scris citet.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru citeț: citéț1 adjectiv masculin, plural citéți; forme citeáță, plural citéțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru citeț: citéț2 (învechit) substantiv masculin, plural citéți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CITEȚ: CITÉȚ substantiv verbal anagnost, cititor. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru citeț: citeț substantiv verbal ANAGNOST. CITITOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Citeț: Citeț ≠ ilizibil, neciteț Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru citeț: citéț substantiv masculin, plural citéți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CITET' CITÉRNĂCiteroncitéscCÎ́TEȘI-CITÉȚcitézCithaeronCITÍcitíbil |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL citeț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului citeț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Citéț, citețeáță [Atestat: MARDARIE, L. 4430 / V: cetciteț / Plural: citeți, citețe / Etimologie: citi + -eț] 1-2 smf, a Rar Cititor 1-2. CITÉȚ1 citeți m. CITÉȚ2 citețeáță citețéți, citețéțe despre scris, texte etc. /a citi + sufix citețeț. Un scris citeț. Un scris citeț. |
GRAMATICA cuvântului citeț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului citeț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul citeț poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE citeţ? Vezi cuvântul citeţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul citeţ?[ ci-teţ ] Se pare că cuvântul citeţ are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL citeț |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Foaie volantă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul citeț are forma: citéți
