 | as |
|
| Clăbuc [ clă-buc ] VEZI SINONIME PENTRU clăbuc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clabuc în mai multe dicționareDefinițiile pentru clabuc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLĂBUC: CLĂBÚC, clăbuci, substantiv masculin (Mai ales la plural ) 1. Spumă făcută de săpun cînd este amestecat cu apă. Clăbuci de săpun. 2. Spumă care apare la suprafața unor lichide care sînt agitate, care fierb sau care fermentează. Undele lui [ale Jiului] colcotă sfărmate de bolovani și azvîrle în aer clăbuci albi, bulgări de zăpadă. VLAHUȚĂ, O. A. II 134. Mai bem... un vinișor, o cafeluță cu clăbuc. CARAGIALE, O.VII 31. 2. Salivă spumoasă, albicioasă și cu bășici. [Văzu un balaur] scuipînd clăbuc de spume care, de cădea la pămînt, se închega și se rostogolea în boabe albe de mărgăritar. DELAVRANCEA, S. 91. Expresia: A face clăbuci la gură = a vorbi mult, cu furie; a face spume (la gură). Vizirul, tigru turbat de a sa ură, Scrîșnind din dinți sălbatic, făcînd clăbuci la gură. ALECSANDRI, T. III 347. • (Prin analogie) Omul căzu pe spate, pe șosea, rămase o clipă rezemat în cot, apoi se sculă în picioare și scuipă clăbuci de sînge. DUMITRIU, N. 273. 3. Sudoare spumoasă pe care o fac animalele (mai ales caii) din pricina oboselii. 4. (Numai la plural ) Rotocoale de fum sau de aburi. Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum. ALECSANDRI, P. A. 112. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clăbuc: clăbúc substantiv masculin [Atestat: I. IONESCU, C. 198/19 / V: clabúc / Plural: clabucúci / Etimologie: bg клaбyк, srb klabuk] 1 Spumă care apare la suprafața unor lichide când sunt agitate, fierb sau fermentează. 2 Spumă de săpun cu apă. 3 Spumă de salivă. 4 (Fam; îe) A face clabuci la gură A vorbi mult (și cu furie). 5 Sudoare spumoasă (pe care o fac mai ales caii) din cauza oboselii (și căldurii). 6 Muci. 7-8 (Rar; lpl) Rotocoale de fum (sau abur). 9 (Înv) Pleavă. 10 (Îvp) Corpuri străine rămase după cernerea cerealelor. 11 (Ent; Mol) Gândac-puturos. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLĂBUC: CLĂBÚC, clăbuci, substantiv masculin 1. Spumă făcută de săpunul amestecat cu apă. ♦ Spumă care apare la suprafața unor lichide când sunt agitate, când fierb sau când fermentează. 2. Salivă spumoasă, albicioasă (și cu bășici). • Expresia: A face clăbuci la gură = A vorbi mult și cu furie. 3. Sudoare spumoasă pe care o fac animalele, mai ales caii, din pricina efortului și a căldurii. 4. (Rar, la plural ) Rotocoale de fum sau de aburi. – Din limba bulgară klabuk, sârbo-croată klobuk. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLĂBUC: CLĂBÚC clabucci n. mai ales la plural 1) Spumă de săpun. 2) Spumă la suprafața unor lichide agitate. ♦ clabucci de ouă spumă obținută din albușul de ou bătut. A face clabucci (sau spume) la gură a vorbi foarte repede și agitat. 3) Sudoare care apare pe corpul animalelor (mai ales al cailor) din cauza efortului sau a căldurii. 4) Salivă spumoasă, care apare, mai ales, la cai. 5) la plural Succesiune de rotocoale de fum sau de aburi. /<bulg. klabuk, limba sârbă klobuk Forme diferite ale cuvantului clabuc: clabucci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLĂBUC: CLĂBÚC, clăbuci, substantiv masculin 1. Spumă făcută de săpunul amestecat cu apă. ♦ Spumă formată la suprafața unor lichide când sunt agitate, fierb sau fermentează. 2. Salivă spumoasă, albicioasă (și cu bășici). • Expresia: A face clăbuci la gură = a vorbi mult și cu furie. 3. Sudoare spumoasă pe care o fac animalele, mai ales caii, din pricina efortului și a căldurii. 4. (Rar, la plural ) Rotocoale de fum sau de aburi. – Din limba bulgară klabuk, limba sârbă klobuk. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru clăbuc: clăbúc m. (sîrb. klabuc și bobuk, bobiță de aer, bulbuc, despre vechea slavă klombŭko. vezi boboc, bulbuc). Spumă (de săpun și altele): ploŭă cu clăbucĭ, săpunu face clăbuc (sau clăbucĭ), a face clăbucĭ la gură de furie. figurat Ceĭa ce rămîne din grîu cernut (pleavă, mălură ș. a.). plural Rotogoale de fum, de negură. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru clăbuc: clăbúc (clăbúci), substantiv masculin – 1. Bășică, bulbuc. – 2. Spumă făcută de săpunul amestecat cu apă. – 3. Spumă, salivă. – 4. Pleavă. – 5. Insectă, Meloe proscarabaeus. limba slavă (veche) , conform limba bulgară klabuk, limba sârbă, Hristos klobuk (Cihac, II, 59; Conev 38). – derivat clăbuci, verb (a face spumă). Forme diferite ale cuvantului clabuc: clăbúci Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru clăbuc: clăbuc m. 1. bășică de apă sau de său: cu clăbucul pe barbă ISP.; figurat se văd satele pierdute sub clăbuci albii de fum AL.; 2. spumă: făcând clăbuci la gură. [Serb. KLOBUK]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLĂBUC: CLĂBUC s. 1. spumă, (regional) săpun, săpuneală. (Face clabuci cînd se spală.) 2. spumă, (regional) sclăbuc. (Face clabuci la gură cînd vorbește.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clăbuc: clăbúc substantiv masculin, plural clăbúci Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clăbuc: clăbúc substantiv masculin, plural clăbúci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CLĂBUC: CLĂBÚC substantiv verbal mamornic. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru clăbuc: clăbuc substantiv verbal MAMORNIC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clabuc: clabúc substantiv masculin vezi clăbuc Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLABUC' clăbănósclabățclăbéțCLĂBẮȚCLĂBÚCCLĂBUCEARUclăbucéscCLĂBUCÉTCLĂBUCÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clabuc Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clabuc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 198/19 / V: clabúc / Plural: clabucúci / Etimologie: bg клaбyк, srb klabuk] 1 Spumă care apare la suprafața unor lichide când sunt agitate, fierb sau fermentează. 4 Fam; îe A face clabuci la gură A vorbi mult și cu furie. CLĂBÚC clabucci n. ♦ clabucci de ouă spumă obținută din albușul de ou bătut. A face clabucci sau spume la gură a vorbi foarte repede și agitat. Face clabuci cînd se spală. Face clabuci la gură cînd vorbește. Face clabuci când se spală. |
GRAMATICA cuvântului clabuc? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clabuc. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clabuc poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clăbuc? Vezi cuvântul clăbuc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clăbuc?[ clă-buc ] Se pare că cuvântul clăbuc are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL clabuc Inţelegi mai uşor cuvântul clabuc dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeExpresia: A face clăbuci la gură = a vorbi mult, cu furie; a face spume la gură A face clăbuci la gură = A vorbi mult și cu furie A face clăbuci la gură = a vorbi mult și cu furie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clabuc |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ieșit din uz universitate de partid?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul clăbuc are forma: clăbúci
