 | as |
|
| Clauză [ cla-u-ză ] VEZI SINONIME PENTRU clauză PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clauza în mai multe dicționareDefinițiile pentru clauza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clauză: cláuză substantiv feminin [Atestat: GHICA, S. 470 / P: cla-uclauza / Plural: clauzaze / Etimologie: franceza clause] 1 Dispoziție (specială) prevăzută într-o convenție, într-un contract etc. 2 (Îs) clauza penală Clauză (1) Într-un contract civil prin care o persoană se obligă să plătească, în caz de neexecutare, o anumită sumă de bani. 3 (Îs) clauza cominatorie Clauză (2) penală ce urmărește să asigure executarea contractului. 4 (Îs) clauza compromisorie Dispoziție contractuală prin care părțile se obligă să soluționeze neînțelegerile pe cale arbitrală. 5 (Îs) clauza de stil Clauză (1) ce se găsește în toate actele de aceeași natură. 6 (Îs) clauza de ordin Dispoziție ce urmărește transmiterea unui drept de creanță prin gir. 7 (Îs) clauza leonină Dispoziție contractuală care urmărește să asigure avantaje mult superioare unor contractanți în detrimentul celorlalți. 8 (Îs) clauza aur Clauză (1) contractuală prin care debitorul se obligă să plătească în monedă de aur (sau în raport cu deprecierea monedei față de aur). 9 (Îs) clauzaza națiunii celei mai favorizate Clauză (1) dintr-un tratat ce atribuie beneficiarului avantajele acordate unor terți. 10 (Îs) clauza de nerăspundere Convenție accesorie a unui contract prin care părțile înlătură, total sau parțial, răspunderea ce le-ar reveni în caz de neexecutare. 11 (Îs) clauza rezolutorie Dispoziție dintr-un act juridic în temeiul căreia actul respectiv va fi reziliat dacă una din părți nu-și îndeplinește obligația (sau intervine un eveniment în afara voinței părților). 12 (Îs) clauza testamentară Clauză (1) într-un testament ce cuprinde o dispoziție de ultimă voință. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLAUZĂ: CLÁUZĂ, clauze, substantiv feminin Dispoziție specială prevăzută într-o convenție. într-un tratat, într-un contract etc. Contractele se încheie prin Ministerul Gospodăriei Silvice, care are dreptul a le rezilia în caz de nerespectare a clauzelor stabilite. B. O. 1953, 38. Ai adăugat cu creionul un rînd abil, care înlătura tocmai clauza aceasta. CAMIL PETRESCU, T. II 587. – Pronunțat: cla-u-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLAUZĂ: CLÁUZĂ clauzae forme Dispoziție (specială) prevăzută într-un act juridic. • clauzaa națiunii celei mai favorizate clauză prin care, într-un acord internațional, părțile contractante se angajează să-și acorde reciproc condiții și înlesniri economice echivalente celor pe care le-au acordat sau le vor acorda oricărui alt stat. [G.-D. clauzei; silabe cla-u-] /<fr. clause, latina clausa Forme diferite ale cuvantului clauza: clauzae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CLAUZĂ: CLÁUZĂ substantiv feminin dispoziție specială sau accesorie inserată într-o convenție, într-un tratat, contract etc. ♦ clauza a națiunii celei mai favorizate = clauză prin care, într-un acord internațional, un stat recunoaște altui stat în relațiile bilaterale (de credit, financiare, de import-export) aceleași avantaje și privilegii acordate și altor state. (< latina clausa, limba franceza clause) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru clauză: *cláuză forme, plural e (mlat. clausa, dim. cláusula, articul, dispozițiune, despre cláudere, clausum, a închide. vezi închid). Dispozițiune particulară a unuĭ act, a unuĭ contract ș. a. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLAUZĂ: CLAUZĂ substantiv (juridic) condiție, dispoziție, prevedere, punct, stipulare, stipulație, termen, (învechit și popular) tocmeală, (învechit) șart. (clauza dintr-o convenție.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLAUZĂ: CLÁUZĂ, clauze, substantiv feminin Dispoziție (specială) prevăzută într-o convenție, într-un tratat, într-un contract etc. [ pronunție: cla-u-] – Din limba franceza clause. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CLAUZĂ: CLÁUZĂ substantiv feminin Dispoziție, articol special al unei convenții, al unui contract etc. [pronume cla-u-. / conform limba latină medievală clausa, limba franceza clause]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru clauză: cláuză (cláuze), substantiv feminin – Dispoziție prevăzută într-un tratat, contract etc. în franceză clause. – derivat clausulă, substantiv feminin Forme diferite ale cuvantului clauza: cláuze Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLAUZĂ: CLÁUZĂ, clauze, substantiv feminin Prevedere cuprinsă într-un act juridic (tratat, contract). [ pronunție: cla-u-] – Din limba franceza clause. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru clauză: clauză forme dispozițiune particulară a unui act particular sau public. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clauză: cláuză substantiv feminin (silabe cla-u-), genitiv dativ articulat cláuzei; plural cláuze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clauză: cláuză (cla-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat cláuzei; plural cláuze Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLAUZA' claustrománclaustromaníeclaústruClaususCLÁUZĂCLAUZOMANÍEclauzuláCLAVclăván |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clauză Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clauză dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 470 / P: cla-uclauză / Plural: clauzăze / Etimologie: franceza clause] 1 Dispoziție specială prevăzută într-o convenție, într-un contract etc. 2 Îs clauză penală Clauză 1 Într-un contract civil prin care o persoană se obligă să plătească, în caz de neexecutare, o anumită sumă de bani. 3 Îs clauză cominatorie Clauză 2 penală ce urmărește să asigure executarea contractului. 4 Îs clauză compromisorie Dispoziție contractuală prin care părțile se obligă să soluționeze neînțelegerile pe cale arbitrală. 5 Îs clauză de stil Clauză 1 ce se găsește în toate actele de aceeași natură. 6 Îs clauză de ordin Dispoziție ce urmărește transmiterea unui drept de creanță prin gir. 7 Îs clauză leonină Dispoziție contractuală care urmărește să asigure avantaje mult superioare unor contractanți în detrimentul celorlalți. 8 Îs clauză aur Clauză 1 contractuală prin care debitorul se obligă să plătească în monedă de aur sau în raport cu deprecierea monedei față de aur. 9 Îs clauzăza națiunii celei mai favorizate Clauză 1 dintr-un tratat ce atribuie beneficiarului avantajele acordate unor terți. 10 Îs clauză de nerăspundere Convenție accesorie a unui contract prin care părțile înlătură, total sau parțial, răspunderea ce le-ar reveni în caz de neexecutare. 11 Îs clauză rezolutorie Dispoziție dintr-un act juridic în temeiul căreia actul respectiv va fi reziliat dacă una din părți nu-și îndeplinește obligația sau intervine un eveniment în afara voinței părților. 12 Îs clauză testamentară Clauză 1 într-un testament ce cuprinde o dispoziție de ultimă voință. CLÁUZĂ clauzăe forme Dispoziție specială prevăzută într-un act juridic. • clauzăa națiunii celei mai favorizate clauză prin care, într-un acord internațional, părțile contractante se angajează să-și acorde reciproc condiții și înlesniri economice echivalente celor pe care le-au acordat sau le vor acorda oricărui alt stat. Clauză dintr-o convenție. Clauză dintr-o convenție. |
GRAMATICA cuvântului clauză? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clauză. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clauză poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clauză? Vezi cuvântul clauză desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clauză?[ cla-u-ză ] Se pare că cuvântul clauză are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL clauză Inţelegi mai uşor cuvântul clauză dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ clauza a națiunii celei mai favorizate = clauză prin care, într-un acord internațional, un stat recunoaște altui stat în relațiile bilaterale de credit, financiare, de import-export aceleași avantaje și privilegii acordate și altor state |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clauză |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da semn sau semne de viață?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul clauză are forma: cláuze
