eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție codita


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Codiţă [ co-di-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU codiţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului codita în mai multe dicționare

Definițiile pentru codita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CODIȚĂ:
CODÍȚĂ, codițe, substantiv feminin

I. Diminutiv al lui coadă.

1. vezi coadă (1). S-a pus el... luntre și punte, ca să-și vîre codița cea bîrligată undeva, dar; degeaba i-a fost. CREANGĂ, P. 144. Găseam cîte-o codiță de pește și mîneam cu jind. ȘEZ. VI 141. Cucule... Netezește-ți codița, Ca și mîndra cosița! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 400.

2. vezi coadă (3). Era o tăcere nesfîrșită pretutindeni; abia se clinteau tremurînd, ici-colo, in marginea poienilor, frunzele de plop pe codițele lor lungi și subțiri. SADOVEANU, O. IV 484.

3. vezi coadă (2). Cînd a veni sîmbăta Leagă de codița ta Un fir galbin de mătasă Și mi-l scoate pe fereastă. ALECSANDRI, P. P. 362.

II. figurat

1. Om lipsit de caracter și de personalitate, care este unealta cuiva, lucrează după directivele și pentru interesele aceluia, îi face jocul. Monitorul era un lingău, codiță de-a lui Isaia. CONTEMPORANUL, VII 389.

2. (În legătură cu o știre, un zvon) Adaos, înfloritură, exagerare. Vedea cum una fuge la alta, cum își spun întîmplarea, cum fiecare îi pune cîte-o codiță, cîte-un cornuleț. SLAVICI, N. I 112.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

codiță
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru codiță:
codíță substantiv feminin [Atestat: cuvânt despre BĂTR. I, 195/16 / Plural: coditațe / Etimologie: coadă + -iță] 1-2 (Șhp) Coadă (1) (mică) Si: codișcă (1-2), codișoară (1-2), coduță (1-2). 3 Semn grafic care intră în alcătuirea unor litere. 4 (Fig) Om lipsit de caracter și de personalitate, care servește ca unealtă cuiva Si: (rar) codoș2, acolit, cirac. 5 (despre o știre, un zvon) Exagerare. 6 (Îe) Cel cu codita Dracul. 7 (îs) codita de vită Vită slabă. 8 (Bot; reg; îc) coditața-mielului Plantă nedefinită mai îndeaproape. 9 (Bot; reg; îc) coditața-păunului Plantă nedefinită mai îndeaproape. 10 (La plante) Coadă (63). 11 (La obiecte și instrumente) Coadă (63). 12 Anexă (fără valoare) Si: apendice. 13 (Spc) Sedilă Cf coadă. 14 (Fig; fam) Copil mic care se ține de fusta mamei. 15 (Înv; îe) A afla o codita cuiva A-i găsi cusururi.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CODIȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CODIȚĂ:
CODÍȚĂ, codițe, substantiv feminin

1. Diminutiv al lui coadă.
♦ Semn grafic care intră în alcătuirea unor litere.

2. figurat Om lipsit de caracter și de personalitate, care servește ca unealtă cuiva; codoș (2).

3. (În legătură cu o știre, un zvon) Adaos, înfloritură, exagerare.

– Coadă + sufix -iță.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CODIȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CODIȚĂ:
CODÍȚĂ, codițe, substantiv feminin

1. Diminutiv al lui coadă.
♦ Semn grafic care intră în alcătuirea unor litere.

2. figurat Om lipsit de caracter și de personalitate, care servește ca unealtă cuiva; codoș (2).

3. (În legătură cu o știre, un zvon) Adaos, înfloritură, exagerare.

– Coadă + sufix -iță.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

codiță
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru codiță:
codiță forme

1. coadă mică împletită;

2. semn grafic subscris spre a indica modificarea consoanelor: ș, ț;

3. figurat și fam. cusur, defect.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

codiță
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru codiță:
codíță forme, plural e. Coadă mică. Cedilă. figurat Defect, parte slabă. Persoană ĭubită în secret: avea și el o codiță pin sat.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CODIȚA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CODIȚA:
CODIȚA substantiv (botanică)

1. pețiol. (codita susține limbul frunzei.)

2. coadă, peduncul. (codita a unui fruct.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CODIȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CODIȚĂ:
CODÍȚĂ coditae forme (diminutiv de la coadă) figurat Completare la ceva; adaus. /coadă + sufix coditaiță
Forme diferite ale cuvantului codita: coditae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

codiță
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru codiță:
codíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat codíței; plural codíțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

codiță
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru codiță:
codíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat codíței; plural codíțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CODITA'
codișoárăCODÍSTcodístăcodítCODÍȚĂcodițélcoditorCODIȚÚCĂcoditúră

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CODIȚĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului codiţă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
I, 195/16 / Plural: codiȚĂțe / Etimologie: coadă + -iță] 1-2 Șhp Coadă 1 mică Si: codișcă 1-2, codișoară 1-2, coduță 1-2.
6 Îe Cel cu codiȚĂ Dracul.
7 îs codiȚĂ de vită Vită slabă.
8 Bot; reg; îc codiȚĂța-mielului Plantă nedefinită mai îndeaproape.
9 Bot; reg; îc codiȚĂța-păunului Plantă nedefinită mai îndeaproape.
15 Înv; îe A afla o codiȚĂ cuiva A-i găsi cusururi.
CodiȚĂ susține limbul frunzei.
CodiȚĂ a unui fruct.
CODÍȚĂ codiȚĂe forme diminutiv de la coadă figurat Completare la ceva; adaus.
/coadă + sufix codiȚĂiță.

GRAMATICA cuvântului CODIȚĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului codiţă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CODIȚĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CODIȚĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul codiță are forma: codíțe
VEZI PLURALUL pentru CODIȚĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE codiţă?
Vezi cuvântul codiţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul codiţă?
[ co-di-ţă ]
Se pare că cuvântul codiţă are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CODIȚĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da piept?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
mișcare + -scope, din σÎșοπεΐν
pârâul miorii
despre femeile cu copii mici a alăpta, a da să sugă
a face față unei situații, a scăpa de rușine; a ieși cu bine dintr-o încurcătură
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app