eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție codru


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Codru [ co-dru ]
VEZI SINONIME PENTRU codru PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului codru în mai multe dicționare

Definițiile pentru codru din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CÓDRU:
CÓDRU, codri, substantiv masculin

1. Pădure mare, deasă și bătrînă. În codrul acesta verb reflexiv:ăjit Stejarii-s de două milenii. BENIUC, 85. Frați buni ai frunzelor din codru, Copii ai mîndrei bolți albastre, Sfințiți cu lacrimi și sudoare Țărîna plaiurilor noastre. GOGA, P.

10. Jalnic vîjîie prin noapte glasul codrilor de brad. COȘBUC, P. I 119. Iaca și codrul Grumăzeștilor, grija negustorilor și spaima ciocoilor. CREANGĂ, P. 119. La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș. EMINESCU, O. I 215.
       • Voinic de codru = haiduc. Codrul Vlăsiei = numele unei păduri vestite odinioară ca adăpost al hoților; figurat țară, oraș, administrație în care nu există control, în care se fură banul public.
       • Expresia: Hoț de codru = hoț care se ascundea odinioară în păduri și ataca pe călători; (astăzi) cel care fură cu îndrăzneală din avutul (public) pe care îl mînuiește. (În poezia populară de haiducie) A se duce (sau a se băga, a trage etc.) în (sau la) codru = a se apuca de haiducie. Rămîi, brazdă, după plug, Că eu de astăzi mă duc Și mă bag în codrii verzi, De astăzi nu mă mai vezi. JARNÍK-BÎRSEANU, 285. Fură ca în codru, se zice despre cel care fură fără rușine din bunurile care i s-au încredințat spre mînuire.

2. (De obicei determinat prin «de pîine», «de mămăligă» etc.) Bucată mare de pîine, de mămăligă etc. Să-ți fac un puișor de mămăligă, să mănînci cu verb reflexiv:un codru dă. dovleac. STANOIU, C.

I. 30. Înfulicasem cînd unul, cînd altul, din codrul de pîine. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 257. Cînta, jucîndu-și ursul, pe codri [de pîine] și pe bani, Bătrîn dănțuitorul, bătrîn și cîntărețul. DEMETRESCU, O. 66. Cel mai mic nu se amăgi de frumosul miros al bucatelor, ci scoase din sîn codrul de mămăligă și-l mîncă pînă la cea din urmă îmbucătură. POPESCU, II 55.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

codru
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru codru:
códru substantiv masculin [Atestat: PSALT. HUR., ap. DA / Plural: codruri, (rar) codruri / Etimologie: moștenit din latinescul *quodrum (= quadrum)] 1 Pădure (mare, deasă, bătrână). 2 (Îlav) Ca în codru Fără să-i pese de nimeni și de nimic Si: nestingherit. 3 (Îal) Foarte tare. 4 Bucată de pâine sau de mămăligă. 5 (Reg) Bucată de pământ. 6 (Pop; îs) Fetele codrului Ielele. 7 (Bot; reg; îc) codrul-cucului Planta Lathraea squamaria. 8 (Pex) Munte păduros. 9 (Pgn) Munte. 10 (Îvp; îs) codru de pământ Pământ mult și roditor. 11 O parte de pădure. 12 (Îs) Popușoi codru Porumb frumos și înalt (precum copacii din codru (1). 13 (Îppl de haiducie; îlv) A se duce, a se băga, a se trage, a ieși etc. în sau la codru A se apuca de haiducie. 14 (Îe) Vorbești parcă ai fi în codru Vorbești prea tare, strigi. 15 (Îe) A aștepta ca pe un codru verde A aștepta cu mult dor. 16 (Îe) codru fără lupi nu este Printre oameni sunt și buni și răi. 17 (Îe) I s-a încheiat (sau închis) calea în codru I s-au curmat drumurile. 18 (Îae) I s-au terminat plăcerile (după întâmpinarea unei greutăți care nu poate fi învinsă). 19 (Îe; pbl) A visa codruri verzi A visa lucruri imposibile. 20 (Înv; îe) E bun doar de codru Nu e bun de muncă. 21-22 (Îs) Cântec de codru Cântec bătrânesc sau doină voinicească. 23 (înv; îs) Hoț sau voinic de - Haiduc Cf codrean (3). 24 (Îs) Păunașul codrurilor Personaj legendar apărător al dreptății. 25 Măgură.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

codru
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru codru:
códru, codri, substantiv neutru –

1. Pădure (mare, deasă, bătrână).

2. Bucată de pâine sau de mămăligă.

3. Codru, regiune situată în nord-vestul țării, în componența administrativă a jud. Maramureș și Satu Mare.
♦ (topografie) Culmea Codrului (Făgetului), munți de origine hercinică, ce domină, din punct de vedere geografic, regiunea. Zonă deluroasă situată la granița cu jud. Satu Mare, alungită pe circa 25 km (vf. Lespezi, 580 m). În această zonă își au obârșia pâraiele Asuaj, Urminiș, Tămășești, Cerna, Ciuta, Oarța, afluenți ai Sălajului.
♦ (onom.) Codrea, voievod al Maramureșului între 1320-1330; Codrea, nume de familie frecvent în zona Giulești și Sighet (1.574 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007, conform DFN).

– latina *quodrum (= quadrum) (CDDE, Capidan, DA, conform DER; MDA); termen autohton (Hasdeu, Philippide, Reichenkron).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

CODRU
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CODRU:
CODRU greacă Kόδρος.

1. Codrus (Ard); (Codru (Paș); Ion-Codru Drăgușanu, ard.

2. Codre (Ard); -a (17 A IV 67; DR II 697; Drag 118);

– logică (Mano 23; Cat);

– din Codrești (16 B V 54).

3. Codr/escu, -eanu fam.; -ana forme (Ard II 130); -enița, Tofana (Bîr I); -ica, Panait (Sd I -II); Codricel (17 B III 149).

4. Codreș (Cat); -an, țig. (16 B II 250) -ești t. (Cat).

5. Codreț por. ard. (Viciu 33).

6. + -in: Codrinescu (Arh).

7. Codriș/an, țig. (16 A IV 260), -ăști substantiv (16 B IV 476). Apelativul codru, contribuie în mare măsură la formarea acestor nume, cum este cazul și cu sinonimele: pădure, dumbravă.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

codru
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru codru:
códru, -i, substantiv neutru –

1. Pădure (mare, deasă, bătrână).

2. Bucată de pâine sau de mămăligă.

3. Codru, regiune situată în nord-vestul țării, în componența administrativă a jud. Maramureș și Satu Mare.

4. Culmea Codrului (Făgetului), munți de origine hercinică, ce domină, din punct de vedere geografic, regiunea.

5. Codruț, n. pr.

– latina *quodrum (=quadrum) (MDA); Termen autohton (Hasdeu 1894, Philippide 1928, Rosetti 1962, Russu 1981, Brâncuși 1983).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

CÓDRU
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CÓDRU:
CÓDRU codrui m.

1) Pădure mare și bătrână.
       • A lua drumul codruului a deveni haiduc. A țipa ca în codru a vorbi foarte tare, ignorând mediul în care se află.

2) Bucată mare dintr-un produs alimentar (pâine, mămăligă, brânză etc.). /<lat. quodrum
Forme diferite ale cuvantului codru: codrui

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CÓDRU
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CÓDRU:
CÓDRU, codri, substantiv masculin

1. Pădure (mare, deasă, bătrână).
       • Locuţiune adverbiala Ca în codru = nestingherit, fără să-i pese de nimeni și de nimic; foarte tare.

2. Bucată mare de pâine, de mămăligă etc.

– latina *quodrum (= quadrum).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CÓDRU
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CÓDRU:
CÓDRU, codri, substantiv masculin

1. Pădure (mare, deasă, bătrână).
       • Locuţiune adverbiala Ca în codru = nestingherit, fără să-i pese de nimeni și de nimic; foarte tare.

2. Bucată mare de pâine, de mămăligă etc.

– latina *quodrum (= quadrum).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

codru
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru codru:
codru m. pădure muntoasă, mare și deasă: hoț de codru. [Vechiu limba română (azi Banat) codru, munte = albanez KODRĂ, munte: sensul intermediar e munte păduros (accepțiunea vorbei în macedo-română)].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

codru
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru codru:
codru m. bucată mare și rotundă (mai ales de pâine): flămându codrii visează. [conform latina QUADRA, bucată de pâine (medieval CODRA)].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CODRU
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CODRU:
CODRU substantiv pădure, (rar) silvă, (învechit) pădurărie. (S-au refugiat în codru din caiea invadatorilor.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Codru
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Codru:
Codru n.

1. plasă în jud. Iași;

2. vechiul nume al jud. Teleorman;

3. o parte a Banatului.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Codru
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Codru:
Codru m. ultimul rege al Atenei, se jertfi pentru mântuirea patriei sale (secolul XI a. Hristos).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

codru
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru codru:
códru substantiv masculin (silabe -dru), articulat códrul; plural codri, articulat códrii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

codru
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru codru:
códru (co-dru) substantiv masculin, articulat códrul; plural códri, articulat códrii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

codru
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru codru:
codru substantiv verbal MASIV. MUNTE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CÓDRU
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CÓDRU:
CÓDRU substantiv verbal pădure.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

codru
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru codru:
codru vezi învârtita.
Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali


CUVINTE APROPIATE DE 'CODRU'
codấrlăcodróicodróniuCODRÓȘCÓDRUCODRU-MOMAcodrubatúrăCODRULÉȚCodrus

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL codru
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului codru dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
2 Îlav Ca în codru Fără să-i pese de nimeni și de nimic Si: nestingherit.
6 Pop; îs Fetele codrului Ielele.
7 Bot; reg; îc codrul-cucului Planta Lathraea squamaria.
10 Îvp; îs codru de pământ Pământ mult și roditor.
12 Îs Popușoi codru Porumb frumos și înalt precum copacii din codru 1.
în sau la codru A se apuca de haiducie.
14 Îe Vorbești parcă ai fi în codru Vorbești prea tare, strigi.
15 Îe A aștepta ca pe un codru verde A aștepta cu mult dor.
16 Îe codru fără lupi nu este Printre oameni sunt și buni și răi.
17 Îe I s-a încheiat sau închis calea în codru I s-au curmat drumurile.
19 Îe; pbl A visa codruri verzi A visa lucruri imposibile.
20 Înv; îe E bun doar de codru Nu e bun de muncă.
21-22 Îs Cântec de codru Cântec bătrânesc sau doină voinicească.
24 Îs Păunașul codrurilor Personaj legendar apărător al dreptății.
CÓDRU codrui m.
       • A lua drumul codruului a deveni haiduc.
A țipa ca în codru a vorbi foarte tare, ignorând mediul în care se află.
S-au refugiat în codru din caiea invadatorilor.

GRAMATICA cuvântului codru?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului codru.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul codru poate fi: substantiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul codru sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul codru are forma: codri
VEZI PLURALUL pentru codru la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE codru?
Vezi cuvântul codru desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul codru?
[ co-dru ]
Se pare că cuvântul codru are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL codru
Inţelegi mai uşor cuvântul codru dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Voinic de codru = haiduc
Codrul Vlăsiei = numele unei păduri vestite odinioară ca adăpost al hoților; figurat țară, oraș, administrație în care nu există control, în care se fură banul public
Hoț de codru = hoț care se ascundea odinioară în păduri și ataca pe călători; astăzi cel care fură cu îndrăzneală din avutul public pe care îl mînuiește
în sau la codru = a se apuca de haiducie
Locuţiune adverbiala Ca în codru = nestingherit, fără să-i pese de nimeni și de nimic; foarte tare
Locuţiune adverbiala Ca în codru = nestingherit, fără să-i pese de nimeni și de nimic; foarte tare
Vechiu limba română azi Banat codru, munte = albanez KODRĂ, munte: sensul intermediar e munte păduros accepțiunea vorbei în macedo-română

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL codru

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: țara nimănui?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
diodă de construcție specială folosită ca amplificator și generator de oscilații
formă, ecuație simplă care poate fi redusă, cu ajutorul schimbării unor variabile, la un număr oarecare de forme sau ecuații
a în basme țară fără stăpân; b spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră
a a pierde o partidă la jocul de cărți; b a trebui să plătească o datorie
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app