 | as |
|
| Coincidenţă [ co-in-ci-den-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU coincidenţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coincidenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru coincidenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COINCIDENȚĂ: COINCIDÉNȚĂ coincidentae forme 1) Caracter coincident; concordanță; congruență. coincidentaa figurilor. 2) Eveniment care se produce întâmplător împreună cu altul; concurs de circumstanțe. Prin coincidenta. coincidenta curioasă. [G.-D. coincidenței; silabe co-in-] /<fr. coïncidence Forme diferite ale cuvantului coincidenta: coincidentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coincidență: coincidénță substantiv feminin [Atestat: PONTBRIANT, despre / V: coincidentadincoincidenta / P: co-incoincidenta / Plural: coincidentațe / Etimologie: franceza coincidence] 1 Suprapunere exactă Cf congruență. 2 (Fig) Potrivire incidentală și neașteptată a două lucruri, evenimente, fapte etc. Si: (pop) brodire, nimereală. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COINCIDENȚĂ: COINCIDÉNȚĂ substantiv feminin Potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente etc. ♦ Stare a două lucruri care coincid; potrivire, nimereală. [conform limba franceza coincidence, italiana coincidenza]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COINCIDENȚĂ: COINCIDÉNȚĂ, coincidențe, substantiv feminin Faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) (a unor lucruri, evenimente, fapte etc.). [ pronunție: co-in-] – Din limba franceza coïncidence. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COINCIDENȚĂ: COINCIDÉNȚĂ, coincidențe, substantiv feminin Faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente, fapte etc. [ pronunție: co-in-] – Din limba franceza coïncidence. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COINCIDENȚĂ: COINCIDÉNȚĂ substantiv feminin faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente etc.; echivalență, concordanță. (< limba franceza coïncidence) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru coincidență: *coincidénță forme, plural e (despre coincident). Starea a doŭă lucrurĭ care coincid, potrivire, simultaneitate: coincidența sosiriĭ și plecăriĭ trenurilor. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COINCIDENȚĂ: COINCIDENȚĂ s 1. concordantă, echivalență, (livresc) congruență. (coincidenta unor elemente.) 2. potriveală, potrivire, (popular) loveală. (E o simplă coincidenta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COINCIDENȚĂ: COINCIDÉNȚĂ, coincidențe, substantiv feminin Potrivire (întîmplătoare, neașteptată) a două lucruri, evenimente, fapte etc. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru coincidență: coincidență forme 1. starea a două lucruri cari coincid; 2. figurat brodire, simultaneitate. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coincidență: coincidénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat coincidénței; plural coincidénțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Coincidență: Coincidență ≠ incoincidență, necoincidență Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coincidență: coincidénță substantiv feminin → incidență Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'COINCIDENTA' coincidácoincidareCOINCÍDECOINCIDÉNTCOINCIDÉNȚĂCOINCÍDEREcoincidínțăCOINCULPÁTCOINÉ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coincidență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coincidență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii COINCIDÉNȚĂ coincidențăe forme 1 Caracter coincident; concordanță; congruență. Coincidențăa figurilor. Prin coincidență. Coincidență curioasă. Coincidénță substantiv feminin [Atestat: PONTBRIANT, despre / V: coincidențădincoincidență / P: co-incoincidență / Plural: coincidențățe / Etimologie: franceza coincidence] 1 Suprapunere exactă Cf congruență. Coincidență unor elemente. E o simplă coincidență. E o simplă coincidență. |
GRAMATICA cuvântului coincidență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coincidență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coincidență poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coincidenţă? Vezi cuvântul coincidenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coincidenţă?[ co-in-ci-den-ţă ] Se pare că cuvântul coincidenţă are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL coincidență |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în cerc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul coincidență are forma: coincidénțe
