eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție colegiu


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Colegiu [ co-le-giu ]
VEZI SINONIME PENTRU colegiu PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului colegiu în mai multe dicționare

Definițiile pentru colegiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COLEGIU:
COLÉGIU, colegii, substantiv neutru

1. Organ de conducere colectivă a ministerelor și a altor organe centrale ale administrației de stat sau a anumitor întreprinderi ori instituții, care examinează și hotărăște asupra problemelor de competența acestora.
       • Colegiu editorial = organ consultativ pe lângă conducerea unei edituri, format din specialiști. Colegiu de redacție (sau redacțional) = organ consultativ de pe lângă redactorul-șef al unei publicații; comitet de redacție.

2. Colectiv de judecători cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție. Colegiu penal. Colegiu civil. Colegiu disciplinar.

3. Organizație de liber-profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei.

4. Reuniune de persoane egale în funcție. Colegiu de cardinali. Colegiu preoțesc.
       • Colegiu de avocați = colectiv al avocaților dintr-o unitate administrativ-teritorială.
♦ (În Roma antică) Corp sau asociație de persoane care aveau aceeași profesiune sau demnitate.

5. Categorie electorală (în unele state) stabilită după avere sau ocupație.

6. Instituție de învățământ mediu sau superior, cu internat, în unele state.

– Din latina collegium, limba franceza collège.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



COLEGIU
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COLEGIU:
COLÉGIU substantiv neutru

1. (în Roma antică) grup (de cel puțin trei persoane) însărcinat cu o anumită funcție publică.

2. organ de conducere colectivă și de îndrumare a unui periodic, a unei lucrări, cărți etc., a unei întreprinderi sau instituții.

3. corp sau asociație a unor persoane care au aceeași profesie sau aceeași demnitate.
       • (juridic; în unele țări) colectiv de judecători în cadrul organizării interne a instanței supreme sau cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție.
colegiu de avocați = colectiv al avocaților dintr-o unitate administrativ-teritorială.

4. colegiu de partid = organ care controlează modul în care se respectă prevederile statutului cu privire la disciplina și morala de partid etc.

5. (în trecut) categorie electorală care îngloba cetățenii cu aceeași avere sau cu același rang social.

6. instituție de învățământ public asemănătoare liceului, cu o organizare specială.

7. colegiu de redacție = organ consultativ pe lângă redactorul-șef al unei publicații; comitet de redacție. (< latina collegium, limba franceza collège)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

COLEGIU
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COLEGIU:
COLÉGIU1, colegii, substantiv neutru (Învechit)

1. (Urmat de determinări în genitiv) Organizație de liber-profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei. Colegiul avocaților.

2. (În sistemul electoral burghezo-moșieresc) Fiecare dintre cele trei categorii în care erau împărțiți cetățenii în raport cu averea și cu clasa socială din care făceau parte, în așa fel îneît masele de muncitori și țărani nu aveau decît drept de vot indirect, votînd prin delegați, în timp ce minoritatea exploatatoare alegea un număr mare de deputați și senatori, transformînd astfel parlamentul într-un organ de oprimare a maselor. Capitalul socrului îi asigură [candidatura la] un colegiu în capitală. VLAHUȚĂ, O. A. III 45.

3. (În vechea organizare a învățămîntului) Instituție de învățămînt secundar. vezi liceu. Am intrat intr-un. colegiu închinat studiilor religioase. GALACTION, O. I 60. Vechiul nostru colegiu de la St. Sava: ODOBESCU, S.

II. 59. Kogălniceanu începu a preda un curs de istorie în colegiu. NEGRUZZI, S. I 334.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

colegiu
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru colegiu:
colégiu sn [Atestat: ȘINCAI, HR. II, 25/25 / V: -ghium, colegiughie substantiv feminin / Plural: colegiuii, (înv) colegiuri / Etimologie: lat collegium, ger Kollegium, franceza collège, rs Kollegija] 1 Grup de persoane care alcătuiesc, împreună, o organizație și care se supun acelorași regulamente Cf corporație. 2 (Îs) colegiu editorial Organ consultativ pe lângă conducerea unor edituri, format din specialiști. 3 (Drt; îs) colegiu de avocați Colectiv al avocaților dintr-o unitate administrativ-teritorială. 4 (Înv) Categorie electorală stabilită după avere sau ocupație. 5-6 Instituție de învățământ mediu sau superior. 7 (Îs) colegiu de redacție (sau redacțional) Organ consultativ pe lângă redactorul-șef al unei publicații. 8 Colectiv de judecători cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție. 9 Organizație de liber-profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei. 10 (În Roma antică) Corp sau asociație de persoane care aveau aceeași profesiune sau demnitate.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



COLEGIU
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COLEGIU:
COLÉGIU, colegii, substantiv neutru

1. Colectiv de judecători în cadrul organizării interne a instanței supreme din România sau cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție.

2. Organizație de liber-profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei.

3. Reuniune de persoane egale în funcție. Colegiu de cardinali.
       • Colegiu de avocați = colectiv al avocaților dintr-o unitate administrativ-teritorială.

4. (În sintagmele) Colegiu editorial = organ consultativ pe lângă conducerea unei edituri, format din specialiști. Colegiu de redacție (sau redacțional) = organ consultativ de pe lângă redactorul-șef al unei publicații.

5. (învechit) Categorie electorală, în unele state, stabilită după avere sau ocupație.

6. Instituție de învățământ mediu sau superior, cu internat, în unele state.

7. (În Roma antică) Grup de persoane care aveau aceeași demnitate.

– Din latina collegium, limba franceza collège.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COLEGIU
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COLEGIU:
COLÉGIU substantiv neutru

1. (Ant.) Grup (de cel puțin trei persoane) însărcinat cu o anumită funcție publică.
♦ Grup care formează organul de conducere și de îndrumare al unui periodic, al unei lucrări, cărți etc., al unei instituții etc.

2. Corp sau asociație a unor persoane care au aceeași profesiune sau aceeași demnitate.

3. Categorie electorală care îngloba, în trecut, cetățenii cu aceeași avere sau de același rang social.

4. Instituție de învățământ public asemănătoare liceului, cu o organizare specială. [pronume -giu. / < limba franceza collége, conform italiana collegio < latina collegium

– confrerie, tovărășie].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COLEGIU
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COLEGIU:
COLÉGÍU2, colegii, substantiv neutru

1. Grup de persoane care alcătuiesc organul de conducere și de îndrumare al unei publicații periodice. Colegiu de redacții.

2. (În expresie) Colegiu de partid = organ de control al Partidului Muncitoresc Romîn, care funcționează pe lîngă comitetele regionale.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

colegiu
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru colegiu:
colegiu n.

1. corp de persoane învestite cu aceeaș demnitate: colegiul pontificilor;

2. (electoral) adunare de alegători convocați spre a alege un deputat, senator, consilier județean sau comunal

3. așezământ public pentru învățământul secundar (gimnaziu, liceu).

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

COLEGIU
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COLEGIU:
COLÉGIU colegiui n.

1) Instituție de învățământ mediu sau superior.

2) Organ de conducere colectivă. colegiu redacțional. colegiuul ministerului de cultură.

3) Reuniune de persoane cu funcție identică. colegiu de avocați. /<lat. collegium, limba franceza college
Forme diferite ale cuvantului colegiu: colegiui

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

colegiu
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru colegiu:
colégiu substantiv neutru [-giu pronume -gĭu], articulat colégiul; plural colégii, articulat colégiile (silabe -gi-i-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

colegiu
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru colegiu:
colégiu [giu pronume gĭu] substantiv neutru, articulat colégiul; plural colégii, articulat colégiile (-gi-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

colegiu
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru colegiu:
colegiu substantiv verbal LICEU. ȘCOALĂ SECUNDARĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

colegiu
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru colegiu:
colegiu, colegii substantiv neutru închisoare.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'COLEGIU'
COLEGIÁLCOLEGIALITÁTECOLEGIÁNcolegiánăCOLÉGIUCOLEÍREcoléjnăcolelíeCOLELITIÁZĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL colegiu
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului colegiu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
II, 25/25 / V: -ghium, colegiughie substantiv feminin / Plural: colegiuii, înv colegiuri / Etimologie: lat collegium, ger Kollegium, franceza collège, rs Kollegija] 1 Grup de persoane care alcătuiesc, împreună, o organizație și care se supun acelorași regulamente Cf corporație.
2 Îs colegiu editorial Organ consultativ pe lângă conducerea unor edituri, format din specialiști.
3 Drt; îs colegiu de avocați Colectiv al avocaților dintr-o unitate administrativ-teritorială.
7 Îs colegiu de redacție sau redacțional Organ consultativ pe lângă redactorul-șef al unei publicații.
COLÉGIU colegiui n.
Colegiu redacțional.
Colegiuul ministerului de cultură.
Colegiu de avocați.



GRAMATICA cuvântului colegiu?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului colegiu.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul colegiu poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul colegiu sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul colegiu are forma: colégii
VEZI PLURALUL pentru colegiu la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE colegiu?
Vezi cuvântul colegiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul colegiu?
[ co-le-giu ]
Se pare că cuvântul colegiu are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL colegiu
Inţelegi mai uşor cuvântul colegiu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Colegiu editorial = organ consultativ pe lângă conducerea unei edituri, format din specialiști
Colegiu de redacție sau redacțional = organ consultativ de pe lângă redactorul-șef al unei publicații; comitet de redacție
Colegiu de avocați = colectiv al avocaților dintr-o unitate administrativ-teritorială
♦ colegiu de avocați = colectiv al avocaților dintr-o unitate administrativ-teritorială
Colegiu de partid = organ care controlează modul în care se respectă prevederile statutului cu privire la disciplina și morala de partid etc
Colegiu de redacție = organ consultativ pe lângă redactorul-șef al unei publicații; comitet de redacție
Colegiu de avocați = colectiv al avocaților dintr-o unitate administrativ-teritorială
În sintagmele Colegiu editorial = organ consultativ pe lângă conducerea unei edituri, format din specialiști
Colegiu de redacție sau redacțional = organ consultativ de pe lângă redactorul-șef al unei publicații
În expresie Colegiu de partid = organ de control al Partidului Muncitoresc Romîn, care funcționează pe lîngă comitetele regionale



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL colegiu

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Popular păi dar?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
fiecare dintre cele două oase de formă plată care formează scheletul șoldului; os iliac
investiție de capital făcută de către monopoluri în alte țări, pentru a obține cu mai multă ușurință profituri maxime
cum altfel? ♦ firește, desigur; negreșit
bac
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app