eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție completare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Completare [ com-ple-ta-re ]
VEZI SINONIME PENTRU completare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului completare în mai multe dicționare

Definițiile pentru completare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru completare:
completáre substantiv feminin [Atestat: MURGOCI

– LUDWIG, M. 37 / V: completareectcompletare / Plural: completaretắri / Etimologie: completa] 1 Întregire. 2 Ceea ce se adaugă pentru a completa. 3 Film scurt, secundar, care completează un program cinematografic. 4 (Mil; iuz; îlav) În completare În perioada în care cei ce-și satisfac serviciul militar nu sunt încazarmați.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COMPLETARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPLETARE:
COMPLETÁRE, completări, substantiv feminin Acțiunea de a completa și rezultatul ei.
♦ Ceea ce se adaugă pentru a completa.
♦ Film scurt, secundar, care completează un program cinematografic. [Variante: complectáre substantiv feminin]

– vezi completa.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COMPLETARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPLETARE:
COMPLETÁRE, completări, substantiv feminin Acțiunea de a completa și rezultatul ei.
♦ Ceea ce se adaugă pentru a completa.
♦ Film scurt, secundar, care completează un program cinematografic. [Variante: complectáre substantiv feminin]

– vezi completa.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COMPLETARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMPLETARE:
COMPLETÁRE, completări, substantiv feminin Acțiunea de a completa; întregire, împlinire. (Concretizat) Ceea ce se adaugă pentru a completa; film scurt, secundar, menit să completeze programul.

– Variantă: complectáre substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

COMPLETARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COMPLETARE:
COMPLETARE s.

1. împlinire, întregire, rotunjire, (livresc) complinire. (completare sumei pînă la...)

2. complement, complinire, întregire. (A adăugat o completare.)

3. adaos, anexă, apendice, supliment. (completare la un memoriu.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

COMPLETARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLETARE:
COMPLETÁRE substantiv feminin Acțiunea de a completa și rezultatul ei.
♦ (concretizat) Ceea ce se adaugă pentru completare. [Variante complectare substantiv feminin / < completa].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COMPLETARE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLETARE:
COMPLETÁRE substantiv feminin acțiunea de a completa.
       • ceea ce se adaugă pentru completare. (< completa)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

completare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru completare:
completáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat completării; plural completări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

completare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru completare:
completáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat completắrii; plural completắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'COMPLETARE'
COMPLÉTCOMPLETÁcompletábilCOMPLETAMÉNTECOMPLETÁRECOMPLETÁȘCOMPLETÁTcompletézcompleti

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL completare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului completare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
37 / V: completareectcompletare / Plural: completaretắri / Etimologie: completa] 1 Întregire.
4 Mil; iuz; îlav În completare În perioada în care cei ce-și satisfac serviciul militar nu sunt încazarmați.
Completare sumei pînă la.
A adăugat o completare.
Completare la un memoriu.
Completare sumei până la.
A adăugat o completare.

GRAMATICA cuvântului completare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului completare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul completare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul completare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul completare are forma: completări
VEZI PLURALUL pentru completare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE completare?
Vezi cuvântul completare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul completare?
[ com-ple-ta-re ]
Se pare că cuvântul completare are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL completare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Gura?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a vorbi mult și fără rost
hârtie sau carton de calitate foarte bună, de culoare foarte albă, preparate dintr-o pastă fină
a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește
adept al filozofiei cinice
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app