 | as |
|
| Complinitor [ com-pli-ni-tor ] VEZI SINONIME PENTRU complinitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului complinitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru complinitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru complinitor: complinitor, complinitoroare [Atestat: ODOBESCU, III, 61 / Etimologie: complini + -tor] 1-2 smf, a (Îvr) (Persoană) care vine să completeze o altă persoană. 3 a Care întregește. Forme diferite ale cuvantului complinitor: complinitoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COMPLINITÓR: COMPLINITÓR complinitoroáre (complinitoróri, complinitoroáre) Care complinește; care completează ceva; complementar. /a complini + sufix complinitortor Forme diferite ale cuvantului complinitor: complinitoroáre complinitoróri complinitor Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPLINITÓR: COMPLINITÓR, -OÁRE, complinitori, -oare, adjectiv Care complinește. – Complini + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului complinitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPLINITÓR: COMPLINITÓR, -OÁRE, complinitori, -oare, adjectiv Care complinește. – Complini + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului complinitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru complinitor: complinitór adjectiv masculin, plural complinitóri; forme singular și plural complinitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru complinitor: complinitor adjectiv verbal COMPLEMENTAR. ÎNTREGITOR. SUBSIDIAR. SUPLIMENTAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru complinitor: complinitór adjectiv masculin, plural complinitóri; forme singular și plural complinitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COMPLINITOR' complinéscCOMPLINÍCOMPLINÍREcomplinítCOMPLINITÓRcomplitíCOMPLÓTCOMPLOTÁcomplotáre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL complinitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului complinitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Complinitor, complinitoroare [Atestat: ODOBESCU, III, 61 / Etimologie: complini + -tor] 1-2 smf, a Îvr Persoană care vine să completeze o altă persoană. COMPLINITÓR complinitoroáre complinitoróri, complinitoroáre Care complinește; care completează ceva; complementar. /a complini + sufix complinitortor. |
GRAMATICA cuvântului complinitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului complinitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul complinitor poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE complinitor? Vezi cuvântul complinitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul complinitor?[ com-pli-ni-tor ] Se pare că cuvântul complinitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL complinitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Acomodarea cristalinului sau acomodare vizuală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
