 | as |
|
| Concret [ con-cret ] VEZI SINONIME PENTRU concret PE ESINONIME.COM definiția cuvântului concret în mai multe dicționareDefinițiile pentru concret din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONCRET: CONCRÉT, -Ă, concreți, -te, adjectiv 1. (În opoziție cu abstract) Care poate fi perceput cu simțurile; real. Ca să-și dea cetitorii și mai bine seama de puterea concretă de a zugrăvi a lui Coșbuc, să comparăm calul arab zugrăvit de el cu calul arab zugrăvit de Alecsandri. GHEREA. ST. Hristos III 359. • (Substantivat) Imaginile artistice oglindesc particularul și concretul în care se întruchipează generalul și tipicul. CONTEMPORANUL, S. II, 194-8, nr. 108, 5/4. • (gramatică; despre substantive) Care exprimă obiecte perceptibile, prin simțuri. Cuvîntul «cal» este un substantiv concret. 2. Precis, bine determinat. Partidul cere organizațiilor de partid să conducă economia în mod concret și nu în general, să pătrundă în chestiunile specifice fiecărei ramuri a economiei naționale. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2683. Ziarele au arătat în mod concret cum vor putea fi valorificare resursele locale din diferite raioane, pentru realizarea planului de electrificare. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/4. • (Adverbial) E un spectacol care arată concret, punînd la contribuție preciziunea materiei, cît de mare era în fostul imperiu deosebirea dintre clasele stăpînitoare și prea umilitul popor. BOGZA, C. O. 317. Forme diferite ale cuvantului concret: concret-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru concret: concrét, concretă [Atestat: GHEREA, ST. Hristos III, 359 / Plural: concreteți, concrete / Etimologie: lat concretus, franceza concret] 1-2 av, a (Într-un mod) care se poate percepe prin simțuri Si: palpabil, real. 3 a Care exprimă obiecte perceptibile prin simțuri. 4 a (Îs) Muzică concretă Muzică prin care, folosind aparatura electronică, se urmărește realizarea unor noi valențe sonore, prin intermediul spectrului, vibrațiilor și dinamicii specifice. 5 a (despre substantive) Care denumește obiecte ce se percep cu simțurile. 6-7 av, a (într-un mod) bine determinat Si: precis. 8 sn (îoc abstract) Categorie filozofică desemnând latura palpabilă, vizibilă a fenomenelor în timp și spațiu. Forme diferite ale cuvantului concret: concretă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONCRET: CONCRÉT adjectiv 1. (Op. abstract) Care se poate percepe prin simțuri; palpabil. • Muzică concretă = muzică care, folosind aparatura electronică, urmărește realizarea unor noi valențe sonore, prin intermediul spectrului, vibrațiilor și dinamicii specifice. ♦ (Despre substantive) Care denumește obiecte ce se percep cu simțurile. 2. Precis, (bine) determinat. // substantiv neutru Categorie filozofică desemnând latura palpabilă, vizibilă a fenomenelor sau ansamblul desfășurării lor în timp și spațiu. [< latina concretus, conform limba franceza concret, italiana concreto, limba rusă konkretnâi]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONCRET: CONCRÉT, -Ă, concreți, -te, adjectiv (Adesea substantivat) Care poate fi perceput cu simțurile; real; care denumește obiecte perceptibile prin simțuri. • Muzică concretă = muzică realizată pe baza sunetelor concrete (muzicale sau zgomote) prelucrate cu aparatură electronică. ♦ (Substantivat, n.) Categorie filosofică, opusă abstractului, care desemnează latura palpabilă, vizibilă a fenomenelor sau ansamblul desfășurării lor în timp și în spațiu. ♦ Precis, bine determinat. – Din franceza concret. Forme diferite ale cuvantului concret: concret-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONCRET: CONCRÉT, -Ă, concreți, -te, adjectiv (Adesea substantivat) Care poate fi perceput cu simțurile; real; care exprimă obiecte perceptibile prin simțuri. • Muzică concretă = muzică realizată pe baza sunetelor concrete (muzicale sau zgomote) prelucrate cu aparatură electronică. ♦ (Substantivat, n.) Categorie filozofică, opusă abstractului, care desemnează latura palpabilă, vizibilă a fenomenelor sau ansamblul desfășurării lor în timp și în spațiu. ♦ Precis, bine determinat. – Din limba franceza concret. Forme diferite ale cuvantului concret: concret-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONCRET: CONCRÉT, -Ă I. adjectiv 1. care se poate percepe prin simțuri; palpabil. • (despre substantive) care denumește obiecte perceptibile prin simțuri. ♦ muzică concretă = muzică pe baza prelucrării unui complex de sunete (muzicale sau zgomote) cu ajutorul aparaturii electronice. 2. precis, (bine) determinat. II. substantiv neutru categorie filozofică desemnând unitatea multiplelor determinări, însușiri, laturi ale obiectelor și fenomenelor. (< limba franceza concret, latina concretus) Forme diferite ale cuvantului concret: concret-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru concret: *concrét, -ă adjectiv (latina con-crétus, despre con-, împreună, și créscere, a crește). Dens, condensat: uleĭ concret. gramatică Termin concret, care exprimă o calitate unită cu subĭectu, pe cînd abstract nu arată de cît calitatea singură: casă albă (concret), albeață (abstract). Aritm. Număr concret, al căruĭ fel de unitate e hotărît, ca: 10 metri. adverb În mod concret. Forme diferite ale cuvantului concret: concret-ă lacedemoni Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru CONCRET: CONCRÉT, -Ă adjectiv (< latina concretus, conform limba franceza concret, italiana concreto): în sintagmele adjectiv concret, adverb concret, cuvânt concret, determinant concret, determinare concretă, enunț concret, limbă concretă, parte de vorbire concretă, prepoziție cu semnificație concretă, sens concret, structură concretă, substantiv concret și verb concret (vezi). Forme diferite ale cuvantului concret: concret-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONCRET: CONCRÉT concrettă (concretți, concrette) și substantival 1) Care există în realitate; cu proprietatea de a fi perceput cu simțurile; real; material; perceptibil; sesizabil. 2) Care exprimă realitatea cu claritate; lipsit de confuzii. Spirit concret. Idee concrettă. Imagine concrettă. /<fr. concret, latina concretus Forme diferite ale cuvantului concret: concrettă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONCRET: CONCRET adjectiv 1. fizic, material, palpabil, perceptibil, pipăibil, sesizabil, (rar) pipăit, tangibil, (învechit) pipăicios, pipăitor, pusăitor. (Realitatea concret; un lucru concret.) 2. palpabil, real. (Lumea concret.) 3. determinat, precis. (Oferă-mi cîteva fapte concret pentru a putea găsi soluția.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru concret: concrét adjectiv masculin, plural concréți; forme singular concrétă, plural concréte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru concret: concrét1 adjectiv masculin, plural concréți; forme concrétă, plural concréte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Concret: Concret ≠ abstract Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru concret: concrét substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru concret: concrét2 substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONCRET' CONCRESCÉNȚĂCONCRESCÚTCONCRÉȘTECONCRÉȘTERECONCRÉTCONCRETÉȚECONCREȚIONÁCONCREȚIONÁRCONCREȚIONÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL concret Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului concret dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Concrét, concretă [Atestat: GHEREA, ST. Hristos III, 359 / Plural: concreteți, concrete / Etimologie: lat concretus, franceza concret] 1-2 av, a Într-un mod care se poate percepe prin simțuri Si: palpabil, real. 4 a Îs Muzică concretă Muzică prin care, folosind aparatura electronică, se urmărește realizarea unor noi valențe sonore, prin intermediul spectrului, vibrațiilor și dinamicii specifice. CONCRÉT concrettă concretți, concrette și substantival 1 Care există în realitate; cu proprietatea de a fi perceput cu simțurile; real; material; perceptibil; sesizabil. Spirit concret. Idee concrettă. Imagine concrettă. Realitatea concret; un lucru concret. Lumea concret. Oferă-mi cîteva fapte concret pentru a putea găsi soluția. Realitatea concret; un lucru concret. Oferă-mi câteva fapte concret pentru a putea găsi soluția. |
GRAMATICA cuvântului concret? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului concret. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul concret poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE concret? Vezi cuvântul concret desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul concret?[ con-cret ] Se pare că cuvântul concret are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL concret Inţelegi mai uşor cuvântul concret dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Muzică concretă = muzică care, folosind aparatura electronică, urmărește realizarea unor noi valențe sonore, prin intermediul spectrului, vibrațiilor și dinamicii specifice Muzică concretă = muzică realizată pe baza sunetelor concrete muzicale sau zgomote prelucrate cu aparatură electronică Muzică concretă = muzică realizată pe baza sunetelor concrete muzicale sau zgomote prelucrate cu aparatură electronică ♦ muzică concretă = muzică pe baza prelucrării unui complex de sunete muzicale sau zgomote cu ajutorul aparaturii electronice |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL concret |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Sub ochii noștri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
