 | as |
|
| Condiţionare [ con-di-ţi-o-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU condiţionare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului conditionare în mai multe dicționareDefinițiile pentru conditionare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONDIȚIONARE: CONDIȚIONÁRE, condiționări, substantiv feminin Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care se aduce un material, un produsele. într-o stare de umiditate dorită sau prin care se constată conținutul lui de umiditate. Condiționarea fructelor și legumelor. • Condiționarea aerului= crearea unor anumite, condiții de umiditate, temperatură și puritate a aerului dintr-o încăpere, cu ajutorul unor instalații tehnice speciale. Condiționarea aerului din încăperi, uzine și mine... CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 6/1. – Pronunțat: -ți-o-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru condiționare: condiționáre substantiv feminin [Atestat: IONESCU-MUSCEL, filozofie 39 / P: conditionareți-oconditionare / Plural: conditionarenắri / Etimologie: condiționa] 1 Stabilire a unui raport de dependență Si: condiționat1 (1). 2 Operație prin care un material se aduce într-o anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate etc Si: condiționat1 (2). 3 (Îs) conditionarea aerului Climatizare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONDIȚIONARE: CONDIȚIONÁRE conditionareări forme 1) vezi A CONDIȚIONA. 2) Determinare a raportului de dependență dintre fapte sau fenomene. 3) Operație prin care parametrii unei substanțe sau ai unui obiect (umiditate, temperatură, puritate etc.) se aduc la anumite valori. conditionarearea aerului. conditionarearea cerealelor. [silabe -ți-o-] /Din a condiționa Forme diferite ale cuvantului conditionare: conditionareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONDIȚIONARE: CONDIȚIONÁRE, condiționări, substantiv feminin Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care un material, un produs etc. se aduc într-o anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate etc. • Condiționarea aerului = climatizare. [ pronunție: -ți-o-] – vezi condiționa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONDIȚIONARE: CONDIȚIONÁRE, condiționări, substantiv feminin Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care un material, un produs etc. se aduc într-o anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate etc. • Condiționarea aerului = climatizare. [ pronunție: -ți-o-] – vezi condiționa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONDIȚIONARE: CONDIȚIONÁRE substantiv feminin 1. acțiunea de a condiționa. • stabilire a unui raport de dependență. 2. (tehnică) operație prin care se modifică proprietățile fizico-mecanice ale unor materiale. 3. (psihologie) schimbare a comportamentului pe baza formării unor reflexe condiționate. (< condiționa) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CONDIȚIONARE: CONDIȚIONÁRE, condiționări, substantiv feminin Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care se aduce un material, un produs etc. într-o stare de umiditate dorită sau prin care se constată conținutul lui de umiditate. [ pronunție: -ți-o-]. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONDIȚIONARE: CONDIȚIONÁRE substantiv feminin 1. Acțiunea de a condiționa. ♦ Stabilire a unui raport de dependență. 2. (tehnică) Operație prin care se aduce un material într-o anumită stare (dorită) de umiditate, de temperatură etc. [< condiționa]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru condiționare: condiționáre substantiv feminin (silabe -ți-o-), genitiv dativ articulat condiționării; plural condiționări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru condiționare: condiționáre (-ți-o-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat condiționắrii; plural condiționắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONDIȚIONARE: CONDIȚIONARE substantiv determinare. (Raport de conditionare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONDITIONARE' CONDIȚIONAL-OPTATIV-POTENȚIALCONDIȚIONÁLĂCONDIȚIONALÍSMcondiționalitáteCONDIȚIONÁRECONDIȚIONÁTcondițiónecondiționézCONDIȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONDIȚIONARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului condiţionare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Condiționáre substantiv feminin [Atestat: IONESCU-MUSCEL, filozofie 39 / P: condiȚionareți-ocondiȚionare / Plural: condiȚionarenắri / Etimologie: condiționa] 1 Stabilire a unui raport de dependență Si: condiționat1 1. 3 Îs condiȚionarea aerului Climatizare. CONDIȚIONÁRE condiȚionareări forme 1 vezi A CONDIȚIONA. CondiȚionarearea aerului. CondiȚionarearea cerealelor. Raport de condiȚionare. Raport de condiȚionare. |
GRAMATICA cuvântului CONDIȚIONARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului condiţionare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONDIȚIONARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE condiţionare? Vezi cuvântul condiţionare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul condiţionare?[ con-di-ţi-o-na-re ] Se pare că cuvântul condiţionare are şase silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL CONDIȚIONARE Inţelegi mai uşor cuvântul condiţionare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Condiționarea aerului = climatizare Condiționarea aerului = climatizare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CONDIȚIONARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Combustibil nuclear?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul condiționare are forma: condiționări
