eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție confident


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Confident [ con-fi-dent ]
VEZI SINONIME PENTRU confident PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului confident în mai multe dicționare

Definițiile pentru confident din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONFIDENT:
CONFIDÉNT, -Ă, confidenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană căreia cineva îi încredințează gîndurile intime, tainele. Eram prieteni nedespărțiți, și mai eram și confidentul lui. C. PETRESCU, S. 109. Roșu numai rămase singur pînă la amiazi, deși grozav ar fi dorit să spuie lui Titu, confidentul său de toate zilele, cîteva amănunte extraordinare pe care numai el le cunoștea. REBREANU, R. II 26.
♦ (În teatru) Personaj secundar căruia eroul principal îi face confidențe, îi destăinuiește gîndurile și planurile sale.
Forme diferite ale cuvantului confident: confident-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CONFIDENT, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIDENT, -Ă:
CONFIDÉNT, -Ă substantiv masculin și forme Cel căruia i se fac confidențe; prieten.
♦ Personaj secundar într-o piesă de teatru, căruia un erou îi face confidențe menite să informeze astfel pe spectator asupra celor gândite de el sau asupra faptelor pe care are de gând să le săvârșească. [conform limba franceza confident, italiana confidente, latina confidens].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

confident
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru confident:
*confidént, -ă substantiv (în franceză confident, despre italiana confidente, acela căruĭa îĭ încredințezĭ un secret, despre latina confidens, -éntis, încrezător, temerar. vezi fidel). Persoană căreĭa îĭ încredințezĭ secretele. Personagiŭ teatral căruĭa i se fac confidențe ca să le audă publicu. vezi credincer, secretar.
Forme diferite ale cuvantului confident: confident-ă lacedemoni

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CONFIDENT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIDENT:
CONFIDÉNT, -Ă substantiv masculin forme

1. cel căruia i se fac confidențe.

2. personaj convențional în teatru, căruia un erou îi face confidențe, permițând autorului să informeze pe spectator fără a recurge la monolog. (< limba franceza confident, latina confidens)
Forme diferite ale cuvantului confident: confident-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

confident
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru confident:
confidént, confidentă [Atestat: STAMATI, despre / V: (înv) confidentdínte / Plural: confidentnți, confidente / Etimologie: franceza confident, lat confidens, -ntis] 1-2 smf, a (Persoană) căreia i se fac confidențe (1). 3 substantiv masculin și feminin (Pex) Prieten.
Forme diferite ale cuvantului confident: confidentă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONFIDENT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFIDENT:
CONFIDÉNT confidenttă (confidentți, confidentte) m. și forme Persoană aflată în relații confidențiale; persoană care deține o confidență. /<fr. confident, latina confidens, confidentntis
Forme diferite ale cuvantului confident: confidenttă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

confident
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru confident:
confident m.

1. căruia se încredințează cele mai ascunse gândiri;

2. personaj de tragedie sau de comedie căruia i se fac confidențele destinate spectatorilor.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CONFIDENT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONFIDENT:
CONFIDÉNT, -Ă, confidenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană căreia i se fac confidențe; prin extensie prieten intim.

– Din limba franceza confident, latina confidens, -ntis.
Forme diferite ale cuvantului confident: confident-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CONFIDENT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONFIDENT:
CONFIDÉNT, -Ă, confidenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană căreia i se fac confidențe; prin extensie prieten.

– Din limba franceza confident, latina confidens, -ntis.
Forme diferite ale cuvantului confident: confident-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONFIDENT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFIDENT:
CONFIDENT s.

1. intim, (învechit) tainic. (confident al domnitorului.)

2. părtaș. (Îl face confident al gîndurilor ei.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

confident
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru confident:
confidént substantiv masculin, plural confidénți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

confident
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru confident:
confidént substantiv masculin, plural confidénți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CONFIDENT'
confiántCONFIÁNȚĂCONFIÁTconfídeCONFIDÉNTCONFIDÉNȚĂCONFIDENȚIÁLconfidențialitáteconfidențiár

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL confident
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului confident dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Confidént, confidentă [Atestat: STAMATI, despre / V: înv confidentdínte / Plural: confidentnți, confidente / Etimologie: franceza confident, lat confidens, -ntis] 1-2 smf, a Persoană căreia i se fac confidențe 1.
CONFIDÉNT confidenttă confidentți, confidentte m.
Confident, latina confidens, confidentntis.
Confident al domnitorului.
Îl face confident al gândurilor ei.
Confident al domnitorului.
Îl face confident al gîndurilor ei.

GRAMATICA cuvântului confident?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului confident.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul confident poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul confident sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul confident are forma: confidénți
VEZI PLURALUL pentru confident la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE confident?
Vezi cuvântul confident desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul confident?
[ con-fi-dent ]
Se pare că cuvântul confident are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL confident

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A pune sau a lua, a băga ceva în gură?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a pune definitiv capăt unei acțiuni judiciare, unor cercetări, unei anchete fără să fi ajuns la soluționarea lor în fond; a clasa
funcție care se definește ca suma seriei studiate de gauss, având ca soluție o ecuație diferențială
a mânca puțin
a desface degetele strânse în pumn; figurat a fi darnic
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app