 | as |
|
| Conflict [ con-flict ] VEZI SINONIME PENTRU conflict PE ESINONIME.COM definiția cuvântului conflict în mai multe dicționareDefinițiile pentru conflict din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFLICT: CONFLICT s. 1. animozitate, ceartă, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gîlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, verb reflexiv:ajbă, zîzanie, (învechit și popular) price, pricină, sfadă, (popular si fam.) cîrcotă, dihonie, rîcă, (popular) harță, (învechit și regional) pricaz, scîrbă, toi, (regional) bucluc, hîră, poancă, sfădălie, zoală, (Moldova și Transilvania) poară, (Bucovina și Transilvania) șcort, (învechit) dezunire, gîlcevire, împoncișare, județ, neașezare, neunire, pîră, pricinuire, pricire, prigoană, prigonire, zavistie, zurbavă, (grecism învechit) filonichie, (figurat) ciocnire. (conflict dintre două persoane.) 2. (termen militar) război, (învechit și popular) bătaie, răzbel, (regional) bozgun, (învechit) harță, oaste, oștenie, oștenire, oștire, oștit. (S-a iscat un conflict.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONFLICT: CONFLÍCT, conflicte, substantiv neutru 1. Ciocnire, dezacord; antagonism. Țările capitaliste sînt zdruncinate de adînci conflicte sociale. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 4, 37. Divergențele dintre membrii locotenenței au dus la un conflict între ei. istorie R.P.R. 360. Și conflictul din vagonul restaurant! C. PETRESCU, Î. I 9. • Expresia: A intra în conflict (eu cineva) = a se certa (cu cineva). ♦ (Determinat uneori prin «armat») Război. 2. (Într-o operă epică sau dramatică) Acțiune, desfășurare a evenimentelor prin ciocnirea intereselor și pasiunilor care însuflețesc personajele principale. Conflictul piesei este original. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONFLICT: CONFLÍCT, conflicte, substantiv neutru 1. Neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism; ceartă, diferend, discuție (violentă). • locuțiune verbala A intra în conflict (cu cineva) = a se certa (cu cineva). • Conflict de frontieră = ciocnire între unități militare însărcinate cu paza frontierei între două state. ♦ Război. 2. Contradicție între ideile, interesele sau sentimentele diferitelor personaje, care determină desfășurarea acțiunii dintr-o operă epică sau dramatică. – Din latina conflictus, limba franceza conflit. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONFLICT: CONFLÍCT, conflicte, substantiv neutru 1. Neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism; ceartă, diferend, discuție (violentă). • locuțiune verbala A intra în conflict (cu cineva) = a se certa (cu cineva). • Conflict de frontieră = ciocnire între unități militare însărcinate cu paza frontierei între două state. ♦ Război. 2. Contradicție între ideile, interesele sau sentimentele diferitelor personaje, care determină desfășurarea acțiunii dintr-o operă epică sau dramatică. – Din latina conflictus, limba franceza conflit. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conflict: conflíct sn [Atestat: GHICÂ, S. 178 / Plural: conflicte / Etimologie: lat conflictus, franceza conflit] 1 Neînțelegere. 2 Ceartă. 3 (Îlv) A intra în conflict (cu cineva) A se certa (cu cineva). 4 (Îs) conflict de frontieră Ciocnire între unități militare însărcinate cu paza frontierei între două state. 5 Război. 6 (Lit) Contradicție între ideile, interesele sau sentimentele diferitelor personaje, care determină desfășurarea acțiunii dintr-o operă epică sau dramatică. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFLICT: CONFLÍCT substantiv neutru 1. neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord; diferend. ♦ conflict armat = război. 2. (filozofie) treaptă acută în evoluția contradicțiilor antagoniste. 3. ciocnire între ideile, interesele sau pasiunile diferitelor personaje dintr-o operă literară, care determină desfășurarea acțiunii. (< latina conflictus, limba franceza conflit) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFLICT: CONFLÍCT conflicte n. 1) Ciocnire materială sau morală violentă; situație controversată; stare de dușmănie; divergență. conflict armat. conflict social. conflict psihologic. 2) Ciocnire între interesele sau între sentimentele personajelor, care stimulează desfășurarea acțiunii într-o operă artistică (literară). /<lat. conflictus, limba franceza conflict Forme diferite ale cuvantului conflict: conflicte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFLICT: CONFLÍCT substantiv neutru 1. Ciocnire, dezacord; ceartă. ♦ Război. 2. (filozofie) Treapta de maximă ascuțire în evoluția contradicțiilor antagoniste. 3. Ciocnire a intereselor și a pasiunilor personajelor principale dintr-o operă literară, care determină desfășurarea acțiunii. [< latina conflictus, conform limba franceza conflit]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru conflict: *conflíct n., plural e (latina conflictus, despre confligere, a se cĭocni, a se bate. vezi aflicțiune). Cĭocnire, luptă, neînțelegere violentă: conflict de interese, conflicte cu veciniĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru conflict: conflict n. 1. ciocnire, luptă: conflict între două oștiri; 2. figurat disputarea unui drept: conflict de interese, de pasiuni; 3. juridic luptă de competență între două tribunale. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conflict: conflíct substantiv neutru, plural conflícte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conflict: conflíct substantiv neutru, plural conflícte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONFLICT' confitúrăCONFLAGRÁNTCONFLAGRÁȚIECONFLAGRAȚIÚNECONFLÍCTconflictologíeCONFLICTUÁLconflictualitáteconflictualizá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL conflict Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conflict dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Conflict dintre două persoane. S-a iscat un conflict. 178 / Plural: conflicte / Etimologie: lat conflictus, franceza conflit] 1 Neînțelegere. 3 Îlv A intra în conflict cu cineva A se certa cu cineva. 4 Îs conflict de frontieră Ciocnire între unități militare însărcinate cu paza frontierei între două state. CONFLÍCT conflicte n. Conflict armat. Conflict social. Conflict psihologic. |
GRAMATICA cuvântului conflict? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conflict. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul conflict poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE conflict? Vezi cuvântul conflict desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conflict?[ con-flict ] Se pare că cuvântul conflict are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL conflict Inţelegi mai uşor cuvântul conflict dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A intra în conflict eu cineva = a se certa cu cineva locuțiune verbala A intra în conflict cu cineva = a se certa cu cineva Conflict de frontieră = ciocnire între unități militare însărcinate cu paza frontierei între două state locuțiune verbala A intra în conflict cu cineva = a se certa cu cineva Conflict de frontieră = ciocnire între unități militare însărcinate cu paza frontierei între două state ♦ conflict armat = război |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL conflict |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A înota în aur?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul conflict are forma: conflícte
