eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție conservator


PROPOZIȚIIEXPRESIIANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Conservator [ con-ser-va-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU conservator PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului conservator în mai multe dicționare

Definițiile pentru conservator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR2, -OÁRE, conservatori, -oare, adjectiv Care este atașat de trecut, de formele vechi, depășite, ale vieții politice, economice și culturale și refractar, adesea dușmănos, față de tot ce e nou, față de orice inovație, de orice progres în viața politică, economică și culturală. Cu un gest imperios, îndărătnicul și conservatorul. slujbaș făcea oamenilor semn să intre în lan. ANGHEL, PR. 84. Partid conservator = nume purtat de unele partide politice burgheze reacționare care manifestă dușmănie față de tot ce este nou în general și față de mișcările muncitorești și revoluționare în special; în condițiile imperialismului ele devin exponente ale politicii de expansiune, luptă împotriva libertăților democratice și trec fățiș de partea fascismului.
♦ (Substantivat, m.) Membru al unui asemenea partid politic; (la plural ) partidul conservator.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



CONSERVATÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR2, -OÁRE, conservatori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme, substantiv neutru

1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care păstrează, conservă.

2. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care este atașată de tradiție, în viața politică, economică și culturală.
       • Partid conservator (și substantivat, m. plural ) = partid politic cu concepții conservatoare.

3. S. m. și forme Persoană însărcinată cu conducerea unui muzeu, unei biblioteci, unei colecții etc.

4. substantiv neutru (tehnică; în sintagma) Conservator de ulei = rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice care folosesc ca izolant uleiul, având rolul de a menține cuva plină cu ulei, independent de oscilațiile temperaturii.

– Din limba franceza conservateur, latina conservator.
Forme diferite ale cuvantului conservator: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CONSERVATÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR2, -OÁRE, conservatori, -oare, adjectiv, substantiv

1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care păstrează, conservă.

2. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care este atașată de tradiție, în viața politică, economică și culturală.
       • Partid conservator (și substantivat, m. plural ) = partid politic cu concepții conservatoare.

3. S. m. și forme Persoană însărcinată cu conducerea unui muzeu, unei biblioteci, unei colecții etc.

4. substantiv neutru (tehnică; în sintagma) Conservator de ulei = rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice și legat printr-o țeavă cu cuva, având rolul de a menține cuva plină cu ulei, independent de oscilațiile temperaturii.

– Din limba franceza conservateur, latina conservator.
Forme diferite ale cuvantului conservator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

conservator
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conservator:
conservatór2 conservatoroáre [Atestat: MAIORESCU, Hristos II, 268 / V: (înv) conservatoriu2 / Plural: conservatori, conservatoroáre / Etimologie: franceza conservateur] 1-2 smf, a (Persoană) care păstrează, conservă. 3-4 smf, a (Persoană) care este atașată de tradiție, în viața politică, economică și culturală.

5. substantiv masculin și feminin Persoană însărcinată cu îngrijirea unui muzeu, a unei biserici, a unei colecții etc. 6 a (Îs) Partid conservator Partid politic care are concepții conservatoare (4). 7 sn (Teh; îs) conservator de ulei Rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice și legat de cuvă cu o țeavă, având rolul de a o menține plină cu ulei, independent de oscilațiile temperaturii.
Forme diferite ale cuvantului conservator: oáre

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



CONSERVATÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR2, -OÁRE

I. adjectiv

1. care conservă, conservativ2, conservatorist.

2. atașat de instituțiile trecutului, refractar la ceea ce este nou.
♦ partid conservator (și substantiv masculin plural ) = denumire a unor partide valorificând tradiția în plan politic și ideologic.

II. substantiv masculin forme cel care îngrijește piesele dintr-un muzeu; custode.

III. substantiv neutru

1. instituție specializată, subordonată administrației poștale, unde sunt păstrate colecții filatelice.

2. conservator de ulei = rezervor metalic deasupra capacului unor transformatoare electrice care folosesc ca izolant uleiul. (< limba franceza conservateur, latina conservator)
Forme diferite ale cuvantului conservator: -oÁre

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CONSERVATÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR, -OÁRE adjectiv

1. Care păstrează, care conservă; conservatorist.

2. Atașat de instituțiile trecutului, refractar la ceea ce este nou.
       • Partid conservator (și substantiv masculinpl.) = denumire a unor partide care sunt, în general, atașate vechilor instituții, idei și forme politice. // substantiv masculin și forme Cel care îngrijește piesele dintr-un muzeu. [conform limba franceza conservateur].
Forme diferite ale cuvantului conservator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

conservator
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conservator:
conservatór1 sn [Atestat: (a. 1876), URICARIUL X, 272 / V:/ Plural: conservatoroare / Etimologie: franceza conservatoire, ger Konservatorium] Instituție de învățământ de grad superior, unde se studiază muzica (în trecut și arta dramatică) și unde se formează compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONSERVATÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR1, conservatoare, substantiv neutru Instituție de învățământ de grad superior, unde se studiază muzica, (în trecut) și arta dramatică, și unde se formează compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi.

– Din limba franceza conservatoire, germana Konservatorium.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONSERVATÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR1, conservatoare, substantiv neutru Instituție de învățământ de grad superior, unde se studiază muzica, (în trecut) și arta dramatică, și unde se formează compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi.

– Din limba franceza conservatoire, germana Konservatorium.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CONSERVATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR1 conservatoroáre (conservatoróri, conservatoroáre) și substantival

1) Care conservă alimente; cu proprietatea de a conserva alimente. Produs conservator.

2) (despre persoane, partide) Care susține conservatismul; atașat de conservatism. /<fr. conservateur, latina conservator
Forme diferite ale cuvantului conservator: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CONSERVATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR3 conservatoroáre n. Instituție de învățământ superior în care se pregătesc compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi, profesori de muzică. /<fr. conservatoire, germana Konservatorium
Forme diferite ale cuvantului conservator: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CONSERVATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR2 conservatori m. Persoană însărcinată cu păstrarea și administrarea unui bun public. conservator de muzeu. conservator de bibliotecă. /<fr. conservateur, latina conservator
Forme diferite ale cuvantului conservator: conservatori

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

conservator
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru conservator:
conservator a. care conservă: partid conservator, care caută să menție în politică instituțiunile stabilite. ║ m. membru al partidului conservator.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CONSERVATÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR1 substantiv neutru instituție de învățământ muzical superior. (< germana Konservatorium, limba franceza conservatoire)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CONSERVATÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR substantiv neutru Școală superioară de muzică. [< germana Konservatorium, conform limba franceza conservatoire].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

conservator
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conservator:
conservatór1 adjectiv masculin, (persoană) substantiv masculin, plural conservatóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural conservatoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

conservator
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conservator:
conservatór adjectiv masculin, (persoană) substantiv masculin, plural conservatóri; forme singular și plural conservatoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CONSERVATÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSERVATÓR:
CONSERVATÓR1, conservatoare, substantiv neutru Școală superioară de muzică.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

conservator
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conservator:
conservatór2 (instituție, rezervor) substantiv neutru, plural conservatoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

conservator
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conservator:
conservatór (instituție) substantiv neutru, plural conservatoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Conservator
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Conservator:
Conservator ≠ novator, renovator
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'CONSERVATOR'
CONSERVATÍSMCONSERVAȚIÚNECONSERVATÍVconservatízmCONSERVATÓRCONSERVATORÍSMconservatorístconservatoriuCONSFĂTUÍ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Conservator
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conservator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Conservatór2 conservatoroáre [Atestat: MAIORESCU, Hristos II, 268 / V: înv conservatoriu2 / Plural: conservatori, conservatoroáre / Etimologie: franceza conservateur] 1-2 smf, a Persoană care păstrează, conservă.
6 a Îs Partid conservator Partid politic care are concepții conservatoare 4.
7 sn Teh; îs conservator de ulei Rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice și legat de cuvă cu o țeavă, având rolul de a o menține plină cu ulei, independent de oscilațiile temperaturii.
1876, URICARIUL X, 272 / V:/ Plural: conservatoroare / Etimologie: franceza conservatoire, ger Konservatorium] Instituție de învățământ de grad superior, unde se studiază muzica în trecut și arta dramatică și unde se formează compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi.
CONSERVATÓR1 conservatoroáre conservatoróri, conservatoroáre și substantival 1 Care conservă alimente; cu proprietatea de a conserva alimente.
Produs conservator.
CONSERVATÓR3 conservatoroáre n.
CONSERVATÓR2 conservatori m.
Conservator de muzeu.
Conservator de bibliotecă.



GRAMATICA cuvântului Conservator?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conservator.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Conservator poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Conservator sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul conservator are forma: conservatóri
VEZI PLURALUL pentru Conservator la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE conservator?
Vezi cuvântul conservator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conservator?
[ con-ser-va-tor ]
Se pare că cuvântul conservator are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Conservator
Inţelegi mai uşor cuvântul conservator dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Partid conservator = nume purtat de unele partide politice burgheze reacționare care manifestă dușmănie față de tot ce este nou în general și față de mișcările muncitorești și revoluționare în special; în condițiile imperialismului ele devin exponente ale politicii de expansiune, luptă împotriva libertăților democratice și trec fățiș de partea fascismului
Plural = partid politic cu concepții conservatoare
Substantiv neutru tehnică; în sintagma Conservator de ulei = rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice care folosesc ca izolant uleiul, având rolul de a menține cuva plină cu ulei, independent de oscilațiile temperaturii
Plural = partid politic cu concepții conservatoare
Substantiv neutru tehnică; în sintagma Conservator de ulei = rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice și legat printr-o țeavă cu cuva, având rolul de a menține cuva plină cu ulei, independent de oscilațiile temperaturii
♦ partid conservator și substantiv masculin plural = denumire a unor partide valorificând tradiția în plan politic și ideologic
Conservator de ulei = rezervor metalic deasupra capacului unor transformatoare electrice care folosesc ca izolant uleiul
= denumire a unor partide care sunt, în general, atașate vechilor instituții, idei și forme politice



© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: – latina *ingrassiare < grasus?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
afecțiune cardiacă manifestată printr-un ritm rapid și regulat, determinat de contracțiile frecvente și regulate ale atriilor
mașină agricolă de recoltat care seceră și leagă în snopi tulpinile de cereale
crassus
păzește-te de hoț
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app