 | as |
|
| Consolator [ con-so-la-tor ] VEZI SINONIME PENTRU consolator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului consolator în mai multe dicționareDefinițiile pentru consolator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSOLATÓR: CONSOLATÓR consolatoroáre (consolatoróri, consolatoroáre) și substantival Care consolează; capabil să consoleze; consolant; calmant. /<fr. consolateur Forme diferite ale cuvantului consolator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru consolator: consolatór, consolatoroáre substantiv masculin și feminin a [Atestat: DEX2 / Plural: consolatori, consolatoroáre / Etimologie: franceza consolateur] 1-2 (Persoană) care consolează Si: consolant. Forme diferite ale cuvantului consolator: consolatoroáre Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSOLATÓR: CONSOLATÓR, -OÁRE, consolatori, -oare, adjectiv (Adesea substantivat) Care consolează; consolant. – Din limba franceza consolateur. Forme diferite ale cuvantului consolator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSOLATÓR: CONSOLATÓR, -OÁRE, consolatori, -oare, adjectiv (Și substantiv) Care consolează; consolant. – Din limba franceza consolateur. Forme diferite ale cuvantului consolator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSOLATOR: CONSOLATOR adjectiv alinător, mîngîietor, (rar) consolant (învechit) mîngîios. (O vorbă consolator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSOLATÓR: CONSOLATÓR, -OÁRE adjectiv care consolează; consolant. (< limba franceza consolateur) Forme diferite ale cuvantului consolator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru consolator: consolatór adjectiv masculin, plural consolatóri; forme singular și plural consolatoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru consolator: consolatór adjectiv masculin, plural consolatóri; forme singular și plural consolatoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSOLATÓR: CONSOLATÓR, -OÁRE adjectiv Consolant. [conform limba franceza consolateur]. Forme diferite ale cuvantului consolator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru consolator: consolator a. și m. care consolează. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSOLATOR' CONSOLÁREconsolátCONSOLÁȚIECONSOLAȚIÚNECONSOLATÓRconsolézCONSOLIDÁCONSOLIDÁBILCONSOLIDÁNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL consolator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului consolator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CONSOLATÓR consolatoroáre consolatoróri, consolatoroáre și substantival Care consolează; capabil să consoleze; consolant; calmant. Consolatór, consolatoroáre substantiv masculin și feminin a [Atestat: DEX2 / Plural: consolatori, consolatoroáre / Etimologie: franceza consolateur] 1-2 Persoană care consolează Si: consolant. O vorbă consolatoroare. O vorbă consolator. |
GRAMATICA cuvântului consolator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului consolator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul consolator poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE consolator? Vezi cuvântul consolator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul consolator?[ con-so-la-tor ] Se pare că cuvântul consolator are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL consolator |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A bate toba?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
