 | as |
|
| Constructivism [ con-struc-ti-vism ] VEZI SINONIME PENTRU constructivism PE ESINONIME.COM definiția cuvântului constructivism în mai multe dicționareDefinițiile pentru constructivism din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSTRUCTIVISM: CONSTRUCTIVÍSM substantiv neutru 1. Orientare estetică, apărută după primul război mondial în artele plastice, literatură și muzică, care tinde să coboare creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conținutul ei emoțional. 2. Curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia exclusivă a structurii constructive a clădirii. 3. Concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. ♦ Concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii, potrivit căreia activitatea constructivă, rațional-intuitivă este baza exigenței matematice. [conform limba franceza constructivisme, germana Konstruktivismus, limba rusă konstruktivizm]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru constructivism: constructivísm sn [Atestat: DN^{300 / Etimologie: franceza constructivisme] 1 Orientare estetică apărută după primul război mondial în artele plastice, literatură și muzică, care concepe realitatea într-o viziune de forme estetice, uneori abstracționiste și care tinde să coboare creația artistică la un tehnicism pur. 2 Curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia exclusivă a structurii constructive a clădirii. 3 Concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul de cunoaștere. 4 Concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii, potrivit căreia activitatea constructivă, rațional-intuitivă este baza exigenței matematice. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSTRUCTIVISM: CONSTRUCTIVÍSM substantiv neutru 1. orientare estetică, în artele plastice, literatură și muzică, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice, spațiale, și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor, pentru corelarea artei cu tehnica modernă. 2. curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia structurii constructive a clădirii. 3. concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. • concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii potrivit căreia activitatea constructivă este baza exigenței matematice. (< limba franceza constructivisme) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSTRUCTIVISM: CONSTRUCTIVÍSM substantiv neutru Curent artistic apărut după primul război mondial, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice (uneori abstracționiste) și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor. – Din limba franceza constructivisme. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSTRUCTIVISM: CONSTRUCTIVÍSM substantiv neutru Curent artistic apărut după Primul Război Mondial, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice (uneori abstracționiste) și care impune puritatea și simplitatea liniilor. – Din limba franceza constructivisme. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSTRUCTIVISM: CONSTRUCTIVÍSM n. Curent artistic care concepe creația artistică ca o construcție arbitrară din forme lipsite de conținut emotiv. /<fr. constructivisme Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru constructivism: constructivísm substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru constructivism: constructivísm substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSTRUCTIVISM' CONSTRÚCTCONSTRÚCȚIECONSTRUCȚIÚNECONSTRUCTÍVCONSTRUCTIVÍSMCONSTRUCTIVÍSTconstructivitáteCONSTRÚCTORCONSTRUCTURÁL |
GRAMATICA cuvântului constructivism? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului constructivism. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul constructivism poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE constructivism? Vezi cuvântul constructivism desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul constructivism?[ con-struc-ti-vism ] Se pare că cuvântul constructivism are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cât e ziulica de mare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
