eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție contemperatie


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Contemperaţie [ con-tem-pe-ra-ţi-e ]
VEZI SINONIME PENTRU contemperaţie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului contemperatie în mai multe dicționare

Definițiile pentru contemperatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE:
CONTEMPERÁȚIE, contemperații, substantiv feminin Impuls presupus a-și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea voinței către săvârșirea unui fapt, fără a-l determina însă.

– Din limba franceza contempération, latina contemperatio.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



contemperație
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contemperație:
contemperație substantiv feminin [Atestat: DN3 / Plural: contemperatieii / Etimologie: franceza contempération, lat contemperatio] Impuls presupus a-și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea dorinței spre săvârșirea unui fapt, fără a-l determina însă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONTEMPERAȚIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE:
CONTEMPERÁȚIE, contemperații, substantiv feminin Impuls care provine din grația divină și care face să încline voința către un fapt, fără a-l determina însă.

– Din limba franceza contempération, latina contemperatio.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CONTEMPERAȚIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE:
CONTEMPERÁȚIE substantiv feminin impuls presupus a proveni de la grația divină și care ar face să încline voința către ceva, fără a o determina însă. (< limba franceza contempération, latina contemperatio)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



CONTEMPERAȚIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE:
CONTEMPERÁȚIE substantiv feminin Impuls presupus a proveni de la grația divină și care ar face să încline voința către ceva, fără a o determina însă. [conform latina contemperatio, limba franceza contempération].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

contemperație
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contemperație:
contemperáție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat contemperáția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat contemperáției; plural contemperáții, articulat contemperáțiile (silabe -ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CONTEMPERAȚIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE:
CONTEMPERÁȚIE contemperatiei forme Impuls către săvârșirea unui fapt considerat a fi generat de grația divină. /<fr. contempération, latina contemperatio, contemperatieonis
Forme diferite ale cuvantului contemperatie: contemperatiei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

contemperație
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contemperație:
contemperáție (-ți-e) substantiv feminin, articulat contemperáția (-ți-a), genitiv dativ articulat contemperáției; plural contemperáții, articulat contemperáțiile (-ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CONTEMPERATIE'
conteinerizáreCONTEINERIZÁTconțelégereconțelésCONTEMPERÁȚIECONTEMPLÁCONTEMPLÁRECONTEMPLÁȚIECONTEMPLAȚIÚNE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL contemperație
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contemperație dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Contemperație substantiv feminin [Atestat: DN3 / Plural: contemperațieii / Etimologie: franceza contempération, lat contemperatio] Impuls presupus a-și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea dorinței spre săvârșirea unui fapt, fără a-l determina însă.
CONTEMPERÁȚIE contemperației forme Impuls către săvârșirea unui fapt considerat a fi generat de grația divină.
Contempération, latina contemperatio, contemperațieonis.



GRAMATICA cuvântului contemperație?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contemperație.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul contemperație poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul contemperație sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul contemperație are forma: contemperáții
VEZI PLURALUL pentru contemperație la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE contemperaţie?
Vezi cuvântul contemperaţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contemperaţie?
[ con-tem-pe-ra-ţi-e ]
Se pare că cuvântul contemperaţie are şase silabe



© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A bate bani?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
numeral care exprimă proporția în care crește o cantitate sau se desfășoară o acțiune
oenomaus
a fabrica monede de metalurgie a bate monedă
a a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze; b a îngriji un bolnav și a-l însănătoși
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app