eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție contemplativ


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Contemplativ [ con-tem-pla-tiv ]
VEZI SINONIME PENTRU contemplativ PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului contemplativ în mai multe dicționare

Definițiile pentru contemplativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONTEMPLATIV:
CONTEMPLATÍV, -Ă, contemplativi, -e, adjectiv Care contemplă, care este înclinat spre contemplare, cațe își petrece timpul în reverie; visător; de contemplare. Fire contemplativă. ▭ Am putut rămînea în atitudine contemplativă față de ea. IBRĂILEANU, A. 144. Îi privea nedumerită, cu ochii ei mari, serioși, contemplativi. VLAHUȚĂ, O. A. III 173.
       • Atitudine contemplativă = atitudine de expectativă față de problemele sociale, care, sub masca imparțialității, servește reacțiunii.
Forme diferite ale cuvantului contemplativ: contemplativ-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



CONTEMPLATIV
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTEMPLATIV:
CONTEMPLATÍV, -Ă, contemplativi, -e, adjectiv Care contemplă, care este înclinat spre contemplare; visător.
♦ Care se limitează la contemplare, neurmărind verb reflexiv:eun scop practic sau, în genere, transformarea realității.
       • Viață contemplativă = viață consacrată meditației și nu acțiunii.

– Din limba franceza contemplatif, latina contemplativus.
Forme diferite ale cuvantului contemplativ: contemplativ-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

contemplativ
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contemplativ:
contemplatív, contemplativă a [Atestat:

I. NEGRUZZI, S. III, 26 / Plural: contemplativi, contemplative / Etimologie: franceza contemplatif] 1 Care contemplă. 2 Care este înclinat spre contemplare Si: visător. 3 Care se limitează la contemplare, neurmărind verb reflexiv:eun scop practic sau transformarea realității. 4 (Îs) Viață contemplativă Viață consacrată meditației și nu acțiunii.
Forme diferite ale cuvantului contemplativ: contemplativă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONTEMPLATIV
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTEMPLATIV:
CONTEMPLATÍV, -Ă, contemplativi, -e, adjectiv Care contemplă, care este înclinat spre contemplare; visător.
♦ Care se limitează la contemplare, neglijând latura practică, activă.
       • Viață contemplativă = viață consacrată meditației și nu acțiunii.

– Din limba franceza contemplatif, latina contemplativus.
Forme diferite ale cuvantului contemplativ: contemplativ-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



CONTEMPLATIV
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTEMPLATIV:
CONTEMPLATÍV, -Ă adjectiv care contemplă, înclinat spre visare; meditativ, visător.
       • care se limitează să contemple, fără verb reflexiv:eun scop practic. (< limba franceza contemplatif, latina contemplativus)
Forme diferite ale cuvantului contemplativ: contemplativ-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CONTEMPLATIV
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTEMPLATIV:
CONTEMPLATÍV contemplativă (contemplativi, contemplative)

1) Care contemplă; înclinat spre contemplare; meditativ. Spirit contemplativ.

2) Care se reduce la contemplare; limitat de contemplare. Viață contemplativă. /<fr. contemplatif
Forme diferite ale cuvantului contemplativ: contemplativă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

contemplativ
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru contemplativ:
*contemplatív, -ă adjectiv (latina contemplativus). Relativ la contemplațiune: studiĭ contemplative. Căruĭa-ĭ place contemplațiunea: spirit contemplativ.
Forme diferite ale cuvantului contemplativ: contemplativ-ă lacedemoni

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

contemplativ
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru contemplativ:
contemplativ a. l. căruia ii place contemplațiunea: spirit contemplativ;

2. petrecut în meditațiune: vieața contemplativă a călugărilor.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CONTEMPLATIV
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTEMPLATIV:
CONTEMPLATÍV, -Ă adjectiv Care contemplă; înclinat spre contemplare, visător. [conform limba franceza contemplatif, italiana contemplativo].
Forme diferite ale cuvantului contemplativ: contemplativ-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

contemplativ
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contemplativ:
contemplatív adjectiv masculin, plural contemplatívi; forme singular contemplatívă, plural contemplatíve
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

contemplativ
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contemplativ:
contemplatív adjectiv masculin, plural contemplatívi; forme contemplatívă, plural contemplatíve
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CONTEMPLATIV
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTEMPLATIV:
CONTEMPLATIV adjectiv contemplator, meditativ, visător. (Fire contemplativ.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'CONTEMPLATIV'
CONTEMPLÁCONTEMPLÁRECONTEMPLÁȚIECONTEMPLAȚIÚNECONTEMPLATÍVcontemplativísmCONTEMPLATIVITÁTEcontemplatoáreCONTEMPLATÓR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONTEMPLATIV
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contemplativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Contemplatív, contemplativă a [Atestat: I.
III, 26 / Plural: contemplativi, contemplative / Etimologie: franceza contemplatif] 1 Care contemplă.
4 Îs Viață contemplativă Viață consacrată meditației și nu acțiunii.
CONTEMPLATÍV contemplativă contemplativi, contemplative 1 Care contemplă; înclinat spre contemplare; meditativ.
Spirit contemplativ.
Viață contemplativă.
Fire contemplativ.



GRAMATICA cuvântului CONTEMPLATIV?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contemplativ.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONTEMPLATIV poate fi: adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CONTEMPLATIV sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE contemplativ?
Vezi cuvântul contemplativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contemplativ?
[ con-tem-pla-tiv ]
Se pare că cuvântul contemplativ are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL CONTEMPLATIV
Inţelegi mai uşor cuvântul contemplativ dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Atitudine contemplativă = atitudine de expectativă față de problemele sociale, care, sub masca imparțialității, servește reacțiunii
Viață contemplativă = viață consacrată meditației și nu acțiunii
Viață contemplativă = viață consacrată meditației și nu acțiunii



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CONTEMPLATIV

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Zero absolut?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
folosire mecanică în viața de toate zilele a cunoștințelor și a deprinderilor căpătate prin exercitarea profesiunii sale
de-a rostogolul
temperatură de minus 273 de grade celsius, socotită ca cea mai joasă temperatură posibilă
a aplica
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app