eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție contrapropunere


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Contrapropunere [ con-tra-pro-pu-ne-re ]
VEZI SINONIME PENTRU contrapropunere PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului contrapropunere în mai multe dicționare

Definițiile pentru contrapropunere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTRAPROPUNERE:
CONTRAPROPÚNERE substantiv feminin Propunere făcută în opoziție cu altă propunere. [< contra- + propunere, după limba franceza contre-proposition].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CONTRAPROPUNERE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTRAPROPUNERE:
CONTRAPROPÚNERE, contrapropuneri, substantiv feminin Propunere opusă altei propuneri.

– Contra1- + propunere (după limba franceza contreproposition).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONTRAPROPUNERE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTRAPROPUNERE:
CONTRAPROPÚNERE, contrapropuneri, substantiv feminin Propunere opusă altei propuneri.

– Contra1- + propunere (după limba franceza contreproposition).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

contrapropunere
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contrapropunere:
contrapropúnere substantiv feminin [Atestat: DA ms / Plural: contrapropunereri / Etimologie: contra3 + propunere după franceza contreproposition] Propunere opusă alteia.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONTRAPROPUNERE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTRAPROPUNERE:
CONTRAPROPÚNERE substantiv feminin propunere în opoziție cu alta. (după limba franceza contre-proposition)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

contrapropunere
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contrapropunere:
contrapropúnere (-tra-pro-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat contrapropúnerii; plural contrapropúneri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

contrapropunere
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru contrapropunere:
*contrapropúnere forme (după limba franceza contre-proposition). Propunere contrară alteĭa.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CONTRAPROPUNERE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONTRAPROPUNERE:
CONTRAPROPUNÉRE, contrapropuneri, substantiv feminin Propunere opusă altei propuneri.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

contrapropunere
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contrapropunere:
contrapropúnere substantiv feminin (silabe -pro-) → propunere
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

contrapropunere
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru contrapropunere:
contrapropunere forme propunere opusă alteia.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'CONTRAPROPUNERE'
CONTRAPRODUCTÍVCONTRAPROFÍLCONTRAPROIÉCTCONTRAPROPAGÁNDĂCONTRAPROPÚNERECONTRAPROTÉSTCONTRAPÚNCTCONTRAPUNCTÁCONTRAPUNCTÁRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL contrapropunere
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contrapropunere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Contrapropúnere substantiv feminin [Atestat: DA ms / Plural: contrapropunereri / Etimologie: contra3 + propunere după franceza contreproposition] Propunere opusă alteia.

GRAMATICA cuvântului contrapropunere?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contrapropunere.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul contrapropunere poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul contrapropunere sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul contrapropunere are forma: contrapropúneri
VEZI PLURALUL pentru contrapropunere la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE contrapropunere?
Vezi cuvântul contrapropunere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contrapropunere?
[ con-tra-pro-pu-ne-re ]
Se pare că cuvântul contrapropunere are şase silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Banca apărării?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
apelativ convențional format din litere sau cifre al unei stații de radioemisie care permite ca aceasta să fie distinsă de alte stații sau să fie chemată
linie de pe o hartă care unește punctele de egală adâncime ale reliefului fundului apelor oceane, mări, lacuri
locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaților care apără pe acuzați
a trăi cu cineva în bună înțelegere, a se împăca bine
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app