eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție coordonator


PROPOZIȚIIEXPRESII PLURALGRAMATICĂSILABE
Coordonator [ co-or-do-na-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU coordonator PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului coordonator în mai multe dicționare

Definițiile pentru coordonator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR, -OÁRE, coordonatori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme, substantiv neutru

1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană, organ) care coordonează.

2. Adj. (lingvistică; în sintagma) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel.

3. substantiv neutru Aparat care indică în mod automat pilotului, în cursul zborului, poziția avionului și distanța parcursă de la locul de decolare.

– Din limba franceza coordonnateur.
Forme diferite ale cuvantului coordonator: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COORDONATÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR, -OÁRE, coordonatori, -oare, adjectiv, substantiv

1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care coordonează.

2. Adj. (lingvistică; în sintagma) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel.

3. substantiv neutru Aparat care indică în mod automat pilotului, în cursul zborului, poziția avionului și distanța parcursă de la locul de decolare.

– Din limba franceza coordonnateur.
Forme diferite ale cuvantului coordonator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

coordonator
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coordonator:
coordonator, coordonatoroare [Atestat: DA ms / V: coordonatordincoordonator / Plural: coordonatori, coordonatoroáre / Etimologie: franceza coordonnateur] 1-2 smf, a (Persoană) care coordonează (2). 3 a (Lin; îs) Conjuncție coordonatoroare Conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziții de același fel. 4 sn Aparat care indică în mod automat pilotului, în cursul zborului, poziția avionului și distanța parcursă de la locul de decolare.
Forme diferite ale cuvantului coordonator: coordonatoroare

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COORDONATÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR2, -OÁRE, coordonatori, -oare, adjectiv Care îndeplinește funcția de coordonare. Director coordonator. df Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă două propoziții de același fel sau două părți de propoziție cu aceeași funcțiune, sintactică. «Și», «sau», «dar», «iar» sînt conjuncții coordonatoare.
Forme diferite ale cuvantului coordonator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

COORDONATÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR, -OÁRE

I. adjectiv, substantiv masculin forme (cel) care îndeplinește o funcție de coordonare.

II. adjectiv conjuncție õare = conjuncție care stabilește un raport de coordonare.

III. substantiv neutru aparat care indică automat locul unui avion în spațiu și distanța parcursă de el de la punctul de decolare. (< limba franceza coordonnateur)
Forme diferite ale cuvantului coordonator: -oÁre

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

COORDONATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR1 coordonatoroáre (coordonatoróri, coordonatoroáre) și substantival Care coordonează mai multe acțiuni sau activități.
       • Conjuncție coordonatoroare conjuncție care leagă două părți de propoziție sau propoziții de același fel. [silabe co-or-] /<fr. coordonnateur
Forme diferite ale cuvantului coordonator: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

COORDONATÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR, -OÁRE adjectiv, substantiv masculin și forme (Cel) care îndeplinește o funcție de coordonare.
       • Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă două propoziții sau două părți de propoziție aflate în raport de coordonare. [conform limba franceza coordonnateur].
Forme diferite ale cuvantului coordonator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COORDONATÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR1, coordonatoare, substantiv neutru Aparat care indică pilotului în mod automat locul unde se află avionul și distanța parcursă de la locul de decolare.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

COORDONATÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR substantiv neutru Aparat care indică automat locul unui avion în spațiu și distanța parcursă de el de la punctul de decolare. [conform limba franceza coordonnateur].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COORDONATÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR3, -OÁRE, coordonatori, -oare substantiv masculin și forme Persoană sau grup de persuane cure îndeplinește funcția de a coordona mai multe acțiuni.
Forme diferite ale cuvantului coordonator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

COORDONATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR2 coordonatoroáre n. Aparat care indică pilotului poziția avionului în spațiu și distanța parcursă. [silabe co-or-] /<fr. coordonnateur
Forme diferite ale cuvantului coordonator: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

COORDONATÓR
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru COORDONATÓR:
COORDONATÓR, -OÁRE adjectiv (conform limba franceza coordonnateur): în sintagmele conjuncție coordonatoare și locuțiune conjuncțională coordonatoare (vezi).
Forme diferite ale cuvantului coordonator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

coordonator
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coordonator:
coordonatór1 adjectiv masculin, (persoană) substantiv masculin, plural coordonatóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural coordonatoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

coordonator
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coordonator:
coordonatór adjectiv, (persoană) substantiv masculin (silabe co-or-) → ordonator
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

coordonator
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coordonator:
coordonatór (aparat) substantiv neutru (silabe co-or-), plural coordonatoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

coordonator
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coordonator:
coordonatór2 (aparat) substantiv neutru, plural coordonatoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'COORDONATOR'
COORDONÁTCOORDONÁTĂcoordonatívCOORDONATOMÉTRUCOORDONATÓRCOORDONOGRÁFCOPCOPÁCCOPACABANA

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coordonator
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coordonator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Coordonator, coordonatoroare [Atestat: DA ms / V: coordonatordincoordonator / Plural: coordonatori, coordonatoroáre / Etimologie: franceza coordonnateur] 1-2 smf, a Persoană care coordonează 2.
3 a Lin; îs Conjuncție coordonatoroare Conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziții de același fel.
COORDONATÓR1 coordonatoroáre coordonatoróri, coordonatoroáre și substantival Care coordonează mai multe acțiuni sau activități.
       • Conjuncție coordonatoroare conjuncție care leagă două părți de propoziție sau propoziții de același fel.
COORDONATÓR2 coordonatoroáre n.

GRAMATICA cuvântului coordonator?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coordonator.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coordonator poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul coordonator sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul coordonator are forma: coordonatóri
VEZI PLURALUL pentru coordonator la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE coordonator?
Vezi cuvântul coordonator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coordonator?
[ co-or-do-na-tor ]
Se pare că cuvântul coordonator are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL coordonator
Inţelegi mai uşor cuvântul coordonator dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Lingvistică; în sintagma Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel
Lingvistică; în sintagma Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel
Df Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă două propoziții de același fel sau două părți de propoziție cu aceeași funcțiune, sintactică
Adjectiv conjuncție õare = conjuncție care stabilește un raport de coordonare
Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă două propoziții sau două părți de propoziție aflate în raport de coordonare

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în cele din sau de pe urmă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
pe scurt, în rezumat; în fond
hârtie sau carton de calitate foarte bună, de culoare foarte albă, preparate dintr-o pastă fină
la sfârșitul unui șir, unei succesiuni; în sfârșit
de la o vreme, la un moment dativ în răstimp
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app